Actualitate | Coronavirus

De ce eșuează unii manageri de spitale și sunt înlocuiți de militari: Fiecare e pe tarlaua lui, nu există reguli. Un manager și-a luat navă spațială în plină pandemie, iar medicii nu au echipamente de protecție – Coronavirus

10 minute necesare pentru a citi articolul

​Suntem într-o situație de criză de sănătate publică în care spitalul cade. “Iar atunci când cade, asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva”. O bună parte dintre managerii de spitale din România ajung acolo pe criterii politice. Unii nu sunt respectați de “polii de putere din spital” sau fac achiziții discutabile. “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sunt spitale unde există 3 secții de Chirurgie – Chirurgie I, II, III – doar din cauză că medicii nu s-au înțeles între ei, așa că fiecare și-a făcut secția lui de Chirurgie”. Carmen Uscatu, fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital din România finanțat exclusiv din donații și sponsorizări, și Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, au răspuns, pentru HotNews.ro, unei întrebări care arde în aceste zile: de ce o parte dintre managerii de spitale din România eșuează în gestionarea crizei coronavirusului și sunt înlocuiți de manageri militari?

“Sistemul de sănătate din România nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager. Fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.” – Carmen Uscatu

“Se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat de polii de putere din interiorul spitalului”

Am ajuns într-o situație de criză de sănătate publică în care “spitalul cade”. Iar atunci când cade, “asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva și acolo se vede într-adevăr dacă managerul respectiv a ajuns în acea poziție în urma unei selecții pozitive sau, din contră, dacă a ajuns în acea poziție în urma unei contraselecții”, explică Vlad Mixich, pentru HotNews.ro.

Până acum, în criza coronavirusului au “căzut” două mari spitale din România – Spitalul Județean din Suceava (Suceava este cel mai mare focar de coronavirus din România, cu 1.487 de cazuri confirmate) și Spitalul Județean din Deva (și județul Hunedoara este unul dintre cele mai mari focare din țară, cu 212 cazuri confirmate). Ambele spitale au avut nevoie de conduceri militare, după ce vechii manageri au eșuat.

“Căderea” Spitalului Județean din Suceava a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât autoritățile locale se lăudaseră cu investiții în valoare de 50 de milioane de euro în spital, iar exact în urmă cu un an, spitalul fusese decorat de președintele Klaus Iohannis. La exact un an după, odată cu “căderea” spitalului în criza coronavirusului, decorația a fost retrasă.

“Spitalul din Suceava nu avea nici măcar un epidemiolog înainte de această criză. Este de neconceput ca un spital să funcționeze fără epidemiolog, să nu ai circuite epidemiologice, nimic. Degeaba ai investit 50 de milioane de euro, dacă nu ai nici măcar un epidemiolog”, sublinază Carmen Uscatu una dintre cauzele dezastrului de la Suceava.

Vlad Mixich spune că “într-o epidemie de asemenea amploare, sunt esențiale două ingrediente: rapiditatea și organizarea. O spune chiar unul dintre cei mai mari specialiști în epidemii și controlul epidemiilor din lume. E mai puțin important, paradoxal, să faci lucrurile perfect, oricât de greu de înțeles ar fi asta. Dar important este să fii foarte bine organizat și să reacționezi foarte rapid, pentru că virusul este foarte rapid și invizibil. Ori, în asemenea situații, e nevoie de un lider de echipă care să fie deja obișnuit să lucreze foarte organizat, care deja să fie foarte respectat de către echipa spitalului respectiv și care deja să știe și să aibă în ADN-ul profesional toate fluxurile și regulile necesare în situații de acest gen.”

Vlad Mixich

O bună parte dintre managerii de spitale din România “ajung manageri pe criterii politice – acesta e primul criteriu. Uneori, selecția politică produce manageri buni și capabili, dar alteori este o contraselecție. De multe ori, atunci când a fost vorba de contraselecție, cel puțin până acum, dacă spuneai asta, cel care spunea așa ceva despre un manager, era criticat, atacat, luat la țintă, se spuneau tot felul de lucruri despre persoana care atrăgea atenția asupra unor probleme.”

Așa se ajunge ca, în unele spitale, “mai ales în spitalele mai mari, se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat profesional și uneori nici ca autoritate de către polii de putere din interiorul spitalului”, explică Vlad Mixich.

El subliniază că managementul spitalicesc este o meserie în sine, motiv pentru care nu orice medic foarte bun poate fi, automat, un bun manager de spital: “Aici în România, deși în ultimii ani au început să mai evolueze lucrurile pe acest front, dar insuficient, încă nu există această idee de administrație și management spitalicesc, care este o meserie complet diferită – adică poți să fii un medic foarte, foarte bun, să fii un practician excepțional, să fii un șef de echipă foarte talentat și foarte bun cu oamenii, dar asta nu te face un manager de spital bun dintr-un motiv foarte simplu – e o meserie complet diferită de meseria de șef de secție sau de șef de echipă medicală. Și cam ducem lipsă la capitolul ăsta.”

Vlad Mixich ține să amintească faptul că “există și manageri buni și competenți de spitale, există și șefi de DSP-uri care își fac treaba bine și în condițiile date, dar încă nu sunt majoritari. Ei ar trebui să fie majoritari. Adică normalitatea nu este încă majoritară.”

El mai spune că “Într-o criză de sănătate publică să trebuiască să dai afară un sfert din directorii DSP-urilor, asta spune tot. DSP-urile sunt foarte importante acum și multe dintre ele sunt depășite – sunt depășite din cauză că au fost subfinanțate, sunt depășite din cauză că nu s-a ocupat nimeni și nu a dat atenție personalului care lucra acolo, dar în primul rând din cauza politizării la os.”

Managerul de spital care și-a luat “navă spațială” în plină pandemie de coronavirus

Carmen Uscatu, președintele și fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital pentru copiii bolnavi de cancer din România exclusiv din donații și sponsorizări, declară, pentru HotNews.ro, că “Nu știu exact cât de eficient este acest management militar, pot să presupun că există reguli mai clare, pentru că în armată, regulile se execută.”

Ce știe însă sigur Carmen Uscatu este că în spitalele românești “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sistemul de sănătate nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager, fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.”

Carmen Uscatu

Carmen Uscatu amintește că în România sunt spitale unde există, spre exemplu, mai multe secții de Chirurgie – Chirurgie I, II, III, IV. “Sunt spitale unde fiecare are secția lui de Chirurgie, pentru că medicii nu s-au înțeles între ei, așa că fiecare și-a făcut secția lui. Fiecare cu tarlaua lui.”

Fondatoarea Asociației Dăruiește Viață subliniază însă că “Nu știu exact cât de funcționale sunt spitalele militare, cât de bine funcționează la noi, dacă există cu adevărat o diferență.”

Ea admite însă că l-a văzut zilele acestea la televizor pe managerul Spitalului Militar din București explicând că în acest spital circuitele sunt clare, pacienții sunt triați și în niciun caz cei suspecți de coronavirus nu sunt puși împreună cu ceilalți: “Acest lucru la Spitalul din Suceava nu s-a întâmplat, pentru că acolo au avut un manager pe care nu l-a interesat.”

Totuși, Carmen Uscatu crede că un manager militar nu ar trebui să vină într-un spital doar cu simplul argument că el este militar, “ci numai dacă și-a dovedit eficiența în altă parte, cum ar fi într-un spital militar”.

Autoritățile locale s-au lăudat cu investiții de 50 de milioane de euro în spitalul din Suceava, dar spitalul nu avea nici măcar un epidemiolog

Oricum, multe dintre spitalele românești sunt în subordinea Consiliilor Județene, ceea ce a făcut ca managerii lor să fie numiți politic, amintește Carmen Uscatu. Iar achizițiile făcute de ei sunt, de multe ori, discutabile, subliniază ea.

Carmen Uscatu s-a născut la Fălticeni, acolo unde, de 27 de ani, se construiește un spital. Noul spital nu este însă gata nici acum. În vechiul spital, managerul a comandat, în plină pandemie de coronavirus, un “sistem de ghidare și țintire computerizată fără iradiere a tijelor de humerus, tibie și femur” în valoare de 69.000 de euro. Ce n-a văzut nici Parisul, spune fondatoarea Asociației Dăruiește Viață: “N-a văzut Parisul așa echipament, dar și-l achiziționează în plină pandemie managerul de la spitalul din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu. Și nu, nu e pentru pandemie. Comanda a fost lansată pe SEAP pe 30 martie. Prețul estimativ: 332.000 de lei, adică aproximativ 69.000 de euro. Vlad Alexandru Morariu este manager și medic primar ortopedie traumatologie la spitalul din Fălticeni. Cel vechi, pentri că cel nou nu se deschide de 27 de ani, mai are nevoie de bani pentru echipamente de terapie intensivă.”

“În timp ce oamenii strâng câte 2 euro, într-o campanie, domnul manager își ia un echipament pentru sine. Pentru orgoliul lui de ortoped. Și nu orice echipament. Ci un echipament pe care nu îl au nici cele mai tari spitale din Franța. Sigur, e mișto să îl ai. Dar nu în pandemie, când nevoie e de măști și mănuși. Și să ne înțelegem, câte operații de acest gen se pot face în Fălticeni să îți iei echipament de top? Cum e posibil, domnule manager, să-ți lași medicii și asistentele să moară și tu să îți iei navă spațială? Ei se plâng acum pe la colțuri, pe grupuri de Whatsapp sau pe Facebook că nu au materiale, că au fost angajați pe șpagă, ei poate vor scăpa, dar tu nu prea cred”, este mesajul lui Carmen Uscatu pentru managerul spitalului din Fălticeni, orașul unde s-a născut fondatoarea Asociației Dăruiește Viață.

Suceava, focar de coronavirus

Carmen Uscatu nu uită nici de Spitalul Județean Suceava, orașul cu cel mai mare focar de coronavirus din România, unde, cu toate că s-au investit recent 50 de milioane de euro, nu exista niciun medic epidemiolog: “Spitalul din Suceava nu avea nici măcar un epidemiolog înainte de această criză. Este de neconceput ca un spital să funcționeze fără epidemiolog, să nu ai circuite epidemiologice, nimic. Degeaba te lauzi că ai investit 50 de milioane de euro.”

Spitalele din România nu numai că funcționează fără epidemiologi, dar cele mai multe dintre ele nici nu implementează protocolul de igienă a mâinilor, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, care zace de ani de zile în sertarele Ministerului Sănătății, fără ca spitalele să fie obligate să îl aplice, atrage atenția Carmen Uscatu. Asta în condițiile în care “este cunoscut faptul că peste 70% din infecțiile intraspitalicești au ca sursă de transmitere mâinile personalului medical.”

Potrivit recomadărilor Organizației Mondiale a Sănătății, există 5 momente de aplicare riguroasă a regulilor de igienă a mâinilor în spitale. Ele nu sunt însă implementate în spitalele din România, astfel că regulile diferă de la un spital la altul. Cele 5 momente recomandate de OMS sunt:

  • Momentul 1 – înainte de contactul cu pacientul
  • Momentul 2 – înainte de gesturi aseptice
  • Momentul 3 – înainte și după purtarea mănușilor, după contact cu lichide biologice
  • Momentul 4 – după contactul cu pacientul
  • Momentul 5 – după contactul cu obiectele sau suprafețele din preajma pacientului. Pentru ca igiena mâinilor să poată fi efectuată corect, este interzisă purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau a altor bijuterii în timpul activității; de asemenea, este interzisă în unități medicale purtarea unghiilor lungi sau lăcuite, indiferent de tipul sau vechimea lacului de unghii; halatul de protecție este obligatoriu să fie cu mâneci scurte, pentru a permite aplicarea corecta a măsurilor de dezinfecție a mâinilor.

Militari dezinfectând în jurul Spitalului din Suceava

“Sistemul medical românesc a evoluat întotdeauna în salturi de broască”

L-am întrebat pe Vlad Mixich dacă crede că se va schimba ceva după această criză. “Sistemul medical românesc a evoluat întotdeauna în salturi de broască și broasca de obicei e leneșă și stă cuminte pe frunza ei, dar atunci când se tulbură apa în jurul ei, adică e o criză pe baltă, dacă pot spune așa, broasca sare. Așa evoluează și sistemul medical românesc, impulsionat de diverse crize. Aceste impulsiuni determinate de diverse crize fac ca anumite domenii din sistemul medical să avanseze și să ajungă, totuși, în pas cu modernitatea”, spune Vlad Mixich, membru în conducerea Alianței Europene pentru Sănătate Publică și președintele Observatorului Român de Sănătate, ONG care desfășoară în această perioadă, alături de Ministerul Sănătății, o campanie de informare în contextul pandemiei de coronavirus.

Vlad Mixich este de părere că, la nivel individual, de medici, la nivel de dotări, de echipamente, România a evoluat în unele cazuri, a avansat, “dar aici vorbim și de felul în care este administrat sistemul medical”.

Spital din România

El spune că sunt 3 ingrediente care trebuie să funcționeze bine ca să fim siguri că avem un sistem medical decent, uitându-ne la standardele Uniunii Europene – personal medical calificat și competent, dotări materiale suficiente și o administrație medicală și a sistemului medical competentă și în pas cu ultimele principii și descoperiri din secolul XXI.

“Ori, aș spune că în România, din punctul de vedere al competențelor profesionale ale medicilor suntem undeva la nota 8, media ar fi 8, din punctul de vedere al dotărilor materiale, comparativ cu media UE, suntem probabil pe la un 5-6, iar la administrația sistemului medical, probabil că suntem undeva pe la nota 2“, este concluzia lui Vlad Mixich. El ține să sublinieze că este vorba despre “o estimare evident subiectivă”.



Citeste articolul complet pe www.hotnews.ro

Articole recomandate
Economie | EuROfonduri

Fonduri europene pentru producători de țuică din alte produse din fructe. 20,4 milioane Euro, buget total

S-a anunțat oficial perioada de înscrieri la fondurile europene de câte 800.000-1,5 milioane de euro pentru SRL, PFA, întreprinderi individuale și alți…
Actualitate | Politic

PSD a depus moțiune de cenzură - Politic

PSD a depus marți o moțiune de cenzură, care este semnată de 157 de parlamentari social-democrați. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat…
Actualitate | Opinii

Încălzirea populației – marea problemă a guvernului pentru iernile ce vin - Opinii

Scumpirea energiei este tratată superficial de către autorități și de către presă. La ANRE există o direcție care se ocupă de mai…
Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *