Analize

Între șeful statului și șeful SRI nu mai există comunicare de peste un an de zile / Ce va face Eduard Hellvig?

3 minute necesare pentru a citi articolul

Informația că între șeful statului și șeful SRI s-a instalat răceala circulă de peste un an și cam tot atunci au apărut primele zvonuri despre o posibilă plecare a lui Eduard Hellvig din fruntea instituției înainte ca președintele Klaus Iohannis să-și încheie mandatul. De regulă, șefii serviciilor secrete pleacă odată cu președintele care i-a  numit sau puțin după. Foarte rar înainte.

Greu de spus cum și de ce s-a ajuns la un moment dat la suspendarea comunicării între cei doi, mai ales că Hellvig a fost unul dintre puținii liberali care i-au stat alături în campania din 2014, când puțini credeau în șansa primarului din Sibiu de a ajunge președinte.

Ce a erodat încrederea dintre Klaus Iohannis și Eduard Hellvig? Cum și de ce a ajuns șeful SRI să nu mai comunice aproape deloc cu șeful său direct, să nu-și mai vorbească decât în rarele momente oficiale. Șeful SRI l-a însoțit pe șeful statului în timpul recentelor vizite în Azerbaidjan și în Emirate, motiv pentru unii să creadă că relația s-a mai reparat. N-a fost cazul.

Cum și de ce a ajuns șeful statului să nu-l mai invite pe șeful SRI cu alte ocazii oficiale, cum a fost vizita Regelui Charles în România? Ce știm sigur este că relația s-a degradat în ultima perioadă. Răspunsuri clare la întrebările de mai sus încă nu avem.

Putem doar specula că președintele Klaus Iohannis nu a digerat nici până azi refuzul directorului SRI de a accepta funcția de premier după schimbarea lui Orban de la Palatul Victoria. Dar poate e mai mult decât orgoliul rănit al președintelui. Ceva ce acum ne scapă tuturor.

În tot cazul, situația nu mai putea continua așa. Este greu de imaginat ca șeful statului și șeful SRI au întrerupt comunicarea de mai bine de un an și că statul poate funcționa mai departe fără sincope majore. Cu războiul din Ucraina la graniță, nu se putea găsi un moment mai prost pentru un scurtcircuit major la vârful puterii. Foarte probabil că plecarea lui Eduard Hellvig s-ar fi petrecut mai devreme dacă n-ar fi existat războiul și dacă partenerii occidentali n-ar fi dorit stabilitate inclusiv într-un domeniu atât de sensibil ca securitatea națională.

Șeful statului are relații cel puțin la fel de proaste cu celălalt șef de serviciu, Gabriel Vlase, de la SIE, susținut de PSD. Și despre el au circulat informații despre o posibilă schimbare din funcție, mai ales după eșecul Schengen. Dar acesta este alt subiect. În orice caz, de subliniat griparea comunicării dintre președinte și cei doi șefi de servicii secrete. Fără precedent în istoria României.

Eduard Hellvig își încheie mandatul după opt ani de zile, un mandat pe care unii politicieni îl văd limitat la cinci ani. Informațiile și puterea acumulate în două mandate fac din șefii serviciilor cei mai puternici oameni din România, care, atenție mare, nu pot fi demiși de președinte dacă ei nu vor să plece de bună voie (vezi cazul Mihai Răzvan Ungureanu).

Hellvig lasă în urmă o reformă instituțională notabilă (regionalizarea SRI), un serviciu respectat în afara țării și temut în interiorul ei, mult prea implicat în politică, în afaceri și în administrație cam la toate nivelurile. Ce va face mai departe?

Iarăși o mare necunoscută. Greu de crezut că se va implica în politică în 2024, și mai greu de crezut că va sta în afara ei după cele patru șiruri de alegeri de anul viitor. Poate că și instalarea lui Marcel Ciolacu (PSD) a reprezentat pentru șeful SRI (un fost liberal) un motiv să plece din funcție pentru a nu fi acuzat de partizanat. Sau poate și-a negociat deja viitorul chiar cu liderul PSD. Nimic nu poate fi exclus, suntem pe tărâmul speculațiilor.

Hellvig este suficient de inteligent cât să înțeleagă că nu poate reveni în spațiul public, cu atât mai puțin în politică, în perioada imediat următoare și că e nevoie de timp pentru a lua distanță de instituția pe care a condus-o peste opt ani de zile.

Criza inevitabilă din PNL de după primul șir de alegeri (europarlamentarele din iunie 2024) îl vor determina să se implice în reconstrucția PNL? Ar fi încă prea devreme pentru o eventuală revenire în politică.

În tot cazul, cariera lui Eduard Hellvig nu cred că se va opri aici. Va dori foarte probabil să ocupe poziții administrative de top, mai degrabă în afara țării.

Va dori președintele Iohannis să instaleze un nou șef la SRI pentru un an și jumătate? Puțin probabil. Pentru a evita orice discuție despre politizarea serviciului într-un an cu patru șiruri de alegeri, foarte probabil că actualul prima adjunct, Răzvan Ionescu, va asigura conducerea interimară până la sfâșitul anului viitor, când la Cotroceni va ajunge un nou președinte.

 

Citeste articolul complet pe www.g4media.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.