Analize

OP – ED Criza COVID-19

5 minute necesare pentru a citi articolul

În plină criză generată de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a venit cu mai multe măsuri bune care au ajutat țările europene și cetățenii săi. Spre exemplu, am votat săptămâna trecută, în Parlamentul European, să folosim 37 de miliarde de euro fonduri europene pentru a sprijini sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile pe timp de criză.

Tot atunci, am cerut să folosim și restul de 4,1 miliarde de euro rămași în bugetul UE din 2020 pentru a combate această criză, iar Comisia Europeană a răspuns pozitiv și a venit deja cu un Pachet de solidaritate de 3 miliarde de euro.

De asemenea, a fost creată la nivel european prima rezervă comună de echipamente medicale pentru a fi folosită în situații de urgență în statul sau regiunea unde este cea mai mare nevoie.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a propus flexibilitate maximă în folosirea fondurilor de coeziune. Astfel va fi crescută rata de cofinanțare pentru proiectele finanțate din fonduri europene la 100% (guvernele nu trebuie să mai contribuie cu niciun euro cofinanțare) și va exista posibilitatea realocării fondurilor între priorități de finanțare sau între categorii de regiuni.

În felul acesta, ne asigurăm că putem folosi toate fondurile europene disponibile în combaterea acestei crize.

În plus, Comisia Europeană propune acum un instrument de 100 de miliarde de euro prin care să finanțeze scheme de împrumut ale țărilor europene pentru a reduce riscul șomajului cauzat de criza COVID-19.

Acest instrument va finanța, printre altele, scheme de lucru cu normă redusă lansate de guvernele europene pentru ca angajatorul afectat economic de criza generată de COVID-19 să nu mai fie nevoit să-și concedieze angajații.

Statul intervine și, prin acest instrument, preia o parte din cheltuiala cu salariul angajatului, urmând ca angajatorul să plătească doar o parte din salariu, corespunzătoare timpului lucrat de angajat.

Spre exemplu, dacă, din cauza crizei, angajatul are de lucru în această perioadă doar 2 ore pe zi în loc de 8 ore pe zi, angajatorul îl plătește doar pentru acele 2 ore, iar restul salariului este plătit prin această schemă temporară de împrumut.

Măsura propusă urmează modelul unor sisteme similare din alte state membre. Spre exemplu, Germania implementează cu succes un astfel de sistem (numit Kurzarbeit) care i-a permis să depășească criza financiară din 2008 – 2009 fără costuri sociale majore.

În Germania, angajatul poate primi ca subvenție de la stat 60% din venitul net pe care îl pierde ca urmare a reducerii timpului de lucru – care în cazuri extreme poate fi redus la zero ore.

Ținând cont că instrumentul propus de Comisia Europeană a fost construit pe astfel de modele de succes precum cel german, mă aștept ca, spre exemplu, șomajul tehnic, așa cum este el definit în legislația românească, să poată fi finanțat din acest instrument.

România a decis deja să folosească fonduri europene nerambursabile pentru a finanța parțial plata șomajului tehnic de către stat. Aceste fonduri nerambursabile sunt însă limitate, de aceea propunerea Comisiei Europene este bine-venită.

Toate aceste măsuri enumerate mai sus sunt foarte bune fiindcă ne ajută să gestionăm criza pe termen scurt. Sunt măsuri care arată că Europa este solidară și că, împreună, putem trece mai repede peste această criză.

Dar ele nu sunt suficiente. Avem nevoie de măsuri pe termen lung pentru a fi mai bine pregătiți, pentru ca sistemul medical din Europa să poată face față mai bine acestor crize medicale. Avem nevoie de măsuri care să garanteze tuturor cetățenilor europeni că, oriunde se vor afla în Europa, vor beneficia de servicii medicale bune.

Unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene este libertatea de mișcare, libertatea de a călători, studia, munci și trăi oriunde în Europa.

Pentru asta, însă, este nevoie ca fiecare cetățean european să știe că spitalul din țara în care va merge îl poate îngriji în condiții bune.

Și avem nevoie să știm cu toții că sistemul medical din fiecare țară poate face față unei situații de criză precum pandemia de COVID-19.

Fiindcă am văzut cu toții, în aceste zile, că unele sisteme medicale au răspuns bine acestei crize, în timp ce alte sisteme medicale au intrat în colaps, iar acest lucru a dus la mai multe decese în rândul persoanelor îmbolnăvite în țările respective.

Când propun un plan european de pregătire a sistemului medical mă gândesc și la România și la românii care trăiesc în interiorul granițelor țării și în afara lor.

Mulți români au plecat din țară în ultimii ani nu neapărat pentru un salariu mai bun, ci pentru a trăi într-o țară cu un nivel de trai mai bun, în care să ai spitale bine dotate, la care nu ți-e teamă să apelezi.

Sănătatea în România a fost întotdeauna un sector subfinanțat, lipsa dotărilor din spitale este o problemă cronică a sistemului medical din România și niciun guvern nu o poate rezolva în câteva luni, mai ales pe timp de criză. Este nevoie de timp, dar, mai ales, este nevoie de bani.

50 de miliarde de euro pentru un Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus

Pentru că răspunsul la toate aceste întrebări este finanțarea europeană, voi propune crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva Coronavirus în valoare de 50 de miliarde de euro.

Acest fond va avea doi piloni: primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro. Acesta va fi inclus în Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

Sunt fonduri europene nerambursabile și obiectivul va fi de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență.

Concret, o parte din cheltuielile pe care le face fiecare țară în aceste zile de criză vor putea fi decontate din acest fond. Banii ar urma să fie accesibili în următorii doi ani. Statele vor depune cereri de decontare, iar Parlamentul European le va vota în perioada 2021 – 2022 sub forma rectificărilor bugetare.

Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro. Spre deosebire de propunerea de 100 de miliarde de euro a Comisiei Europene, acest instrument va garanta împrumuturi ale statelor membre dedicate investițiilor în sistemul medical și de sănătate, dar și pentru investițiile în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare.

Dacă propunerea Comisiei se axează pe protejarea locurilor de muncă, scopul instrumentului propus de mine este de a îmbunătăți sistemele medicale din toată Europa pentru a fi pregătiți în fața unei noi crize în sănătate de tipul COVID-19.

Va ajuta, totodată, la dotarea spitalelor, astfel încât calitatea serviciilor medicale să crească, iar oamenilor să nu le mai fie teamă să se trateze într-o țară sau alta.

Cum va funcționa acest instrument de 30 de miliarde de euro: Comisia Europeană va împrumuta acești bani pe piețele internaționale apoi va împrumuta mai departe statele membre în cauză.

Fiind vorba de împrumuturi, banii nu vor fi incluși în Bugetul Uniunii Europene, dar bugetul european va servi drept garanție și va fi folosit pentru acoperirea sumelor neachitate, în situația în care un stat membru se dovedește incapabil de a rambursa suma împrumutată.

Acest plan de solidaritate în sănătate pe care îl propun va servi pe toată lumea. Va servi cetățenii din țările cu sisteme medicale mai puțin dotate pentru că vor avea acces la servicii medicale mai bune.

Va servi cetățenii din toate țările membre care, atunci când vor călători sau se vor muta temporar ori definitiv oriunde în Europa, vor ști că au la dispoziție spitale bine dotate și servicii medicale performante.

Voi propune acest plan săptămâna viitoare Grupului PPE din Parlamentul European. După ce voi obține susținerea Grupului PPE, vom solicita public Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene susținerea lui.

Obiectivele principale ale Uniunii Europene au fost dintotdeauna solidaritatea și coeziunea economică, garantarea bunăstării oamenilor din fiecare țară și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii săi din toate colțurile Uniunii. Este timpul ca, împreună, să garantăm și servicii medicale decente în fiecare colț al Europei.

Citeste articolul complet pe www.g4media.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *