SPD este creditat cu 33% din voturi (în scădere cu 3,7 față de acum cinci ani) la numărătoarea parțială, în timp ce Uniunea Creștin Democrată (CDU) are 28% (-5,5%), Verzii 14,5% (+5,8), iar Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) a obținut 11,2% (+5%). Partidul Liberal Democrat (FDP) nu a mai reușit să treacă pragul electoral de 5% și nu a mai intrat în parlamentul regional (Landtag).
Structura viitorului Landtag se prefigurează a fi SPD 44, CDU 31, Verzi 22, AfD, 17. Precedentul executiv, condus de premierul Stephan Weil, era bazat pe o coaliție între SPD și CDU. Acum Weil are opțiunea de a continua coaliția cu CDU sau de a opta pentru o coaliție cu Verzii, cu care guvernează și la Berlin la nivel federal, împreună și cu FDP,.
Scrutinul din landul Saxonia Inferioară, situat în nord-vestul Germaniei, cu capitala la Hanovra, era văzut ca un test pentru guvernul federal condus de cancelarul Olaf Scholz, confruntat cu o gravă criză energetică, după invadarea Ucrainei de către Rusia și reducerea masivă a importurilor de gaze naturale de care Germania este dependentă.
O temă de dispută în campanie electorală a fost decizia guvernului federal de a închide centrala nucleară Emsland din Saxonia Inferioară, care este una dintre cele trei centrale nucleare rămase în Germania.
De remarcat și dublarea practcic a scorului AfD față de scrutinul precedent. Partidul este eurosceptic și are o atitudine critică față de sancțiunile împotriva Rusiei impuse de UE și sprijinite de guvernul de la Berlin, care au determinat o explozie a prețurilor la energie și au împins Germania pe marginea recesiunii.