Analize

”Zilele coaliției au trecut, statul turc este mai puternic”

3 minute necesare pentru a citi articolul

În momentul în care intră în cel de-al treilea deceniu în calitate de lider al politicii turcești, președintele Erdoğan a salutat o nouă eră în țară, relatează site-ul pro-guvernamental Daily Sabah. Adresându-se unui eveniment la Curtea de Conturi, organul suprem însărcinat cu inspectarea instituțiilor birocratice, Erdoğan a declarat miercuri că ultimele alegeri în care a ieșit victorios „au pus capăt dezbaterii despre vechiul sistem”.

„Era guvernelor de coaliție nu se va mai întoarce niciodată după aceste alegeri”, a declarat Erdoğan la evenimentul din capitala Ankara.

Președintele, care și-a asigurat un mandat de cinci ani în urma scrutinului din 28 mai, nu a condus niciodată un guvern de coaliție în timpul mandatului său timpuriu de prim-ministru, datorită victoriilor succesive și zdrobitoare de după 2002 ale Partidului Dreptății și Dezvoltării (AKP, conservator islamist). Înainte de ascensiunea sa meteorică și în special în anii 1990, Turcia a fost guvernată de o succesiune de guverne de coaliție, adesea formate din partide cu viziuni politice extrem de diferite.

„În momentul în care marcăm centenarul Republicii Turciei, navigăm spre noi orizonturi. Avem în față ‘Secolul Turciei’ și acesta este semnul determinării de a atinge obiective mai mari prin realizarea unor ținte vechi de un secol”, a declarat el, referindu-se la ambițiosul său program de reforme.

„Vom realiza această viziune pas cu pas, iar națiunea noastră a făcut primul pas pe 14 mai”, a spus el, în ziua primului tur al alegerilor. Președintele Erdoğan s-a confruntat cu al doilea tur de scrutin din istoria sa electorală la 28 mai. El consideră că aceasta reprezintă „maturitatea” democratică a Turciei. „Democrația turcă este cel mai mare câștigător al acestor alegeri”, a declarat Erdoğan miercuri. Președintele este deseori etichetat drept „autocrat” de către presa occidentală, lucru la care s-a referit cu vârf și îndesat într-o declarație înainte de turul doi al alegerilor. „Sunt dictatorii forțați să concureze în turul doi?”, a întrebat el retoric.

El a declarat că „rivalitatea dintre puteri” a împiedicat progresul Turciei începând cu anii 1950, menționând că măsurile de îmbunătățire a țării luate de Adnan Menderes, prim-ministrul care a fost executat de o juntă militară în 1960, și de alți lideri au fost restricționate „de cei care se consideră superiori voinței naționale”.

Turcia a suferit multiple lovituri de stat începând din 1960, iar președintele Erdoğan a spus că „a pierdut oportunitatea de a atinge epocile de aur” din cauza acestei piedici. El a mai spus că guvernele sale au avut aceeași soartă din cauza abuzului de putere, citând „zile în care nu am putut numi birocrați timp de luni de zile”. „Am evitat aceste dificultăți prin mijloace legale, democratice, și am reușit să închidem liniile de falie dintre puterile legislativă, executivă și guvernamentală”, a spus el.

Turcia a trecut la un sistem de președinție executivă după alegerile din 2018, câștigate de Erdoğan din primul tur de scrutin. Noul sistem este promovat ca o modalitate de a depăși procesele lungi de luare a deciziilor și de aprobare legate de guvernare, acordând mai multă putere executivă președintelui, al cărui rol era în mare măsură ceremonial în trecut.

Blocul de opoziție format din șase partide, care l-a nominalizat pe liderul Partidului Popular Republican (CHP), Kemal Kılıçdaroğlu, împotriva lui Erdoğan în scrutinul prezidențial, se angajase să elimine sistemul președinției executive, dar națiunea l-a susținut în mod decisiv pe Erdoğan în turul doi, în care acesta a obținut peste 52% din voturi, față de aproape 48% Kılıçdaroğlu. Totuși, în alegerile parlamentare din 14 mai AKP a obținut doar 35% din voturi, cel mai slab scor de după 2002 și cu 268 de deputați din 600 va trebui să se bazeze pe cei 50 de deputați ai Partidului Mișcării Naționaliste (MHP, ultra-naționalist), condus de Devlet Bahceli, pentru a avea o majoritate absolută. În perioada 2018 – 2023, când AKP de asemenea nu a avut majoritate în parlament, Erdogan a condus un guvern monocolor minoritar.

Citeste articolul complet pe www.g4media.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *