Articole

Totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire pe canalul Bâstroe, ci de întreținere

5 minute necesare pentru a citi articolul

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că pe canalul Bâstroe s-au făcut lucrări de întreţinere, nu de adâncire, arătând că altfel de lucrări decât cele de întreţinere nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România, relatează Agerpres.

„Există de mult intenţia ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil Canalul Bâstroe pentru a ieşi la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu, rămâne de văzut. Până acum, totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire, ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreţinere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere, care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România. Deci nu cred că există aici o discuţie şi, cel puţin, discuţia care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă, este adevărat, ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre şi aici noi putem, în continuare, să mai facem câteva îmbunătăţiri şi instituţionale, dar şi în felul în care se navighează pe Sulina pentru a-i ajuta”, a spus şeful statului înainte de reuniunea Consiliului European.

El a mai arătat că România va înlesni în continuare tranzitul cerealelor ucrainene.

„Cred că este, între timp, un lucru cunoscut că cea mai mare parte a exporturilor de cereale ucrainene se face prin România, prin căile logistice din România, în esenţă, prin portul Constanţa. Dar până acolo se ajunge pe cale ferată, pe cale rutieră, şi o parte, este adevărat, că se exportă din Ucraina direct pe Dunăre, via Canalul Bâstroe şi Marea Neagră. Noi am înlesnit acest export, i-am scutit de taxe, îi sprijinim în continuare şi credem că este un lucru corect pe care îl facem. Este un lucru corect şi faţă de Ucraina, pe care avem tot interesul să o sprijinim, fiindcă de aici provine o parte semnificativă a veniturilor statului ucrainean. Pe de altă parte, este corect faţă de destinatar, sunt multe state care sunt destul de sărace şi depind de aceste cereale care vin din Ucraina. Deci, noi vom înlesni în continuare tranzitul. Sigur că noi am căutat şi am găsit căi prin care să nu fie dezavantajaţi producătorii interni. Şi aici sunt două chestiuni: am negociat cu Comisia şi, probabil, ştiţi că s-a deblocat un ajutor semnificativ, cred că de 100 de milioane, chiar zilele trecute, pentru producătorii care au avut pierderi din cauza unor sincope legislative, ca să mă exprim aşa. Aceste chestiuni vor fi corectate”, a spus preşedintele Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de vară.

Context. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a lansat în spațiul public tema sensibilă a adâncirii Canalului Bâstroe, având poziții dure la adresa Ucrainei pe acest subiect.

„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a susţinut Grindeanu.

El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.

„Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor. Mai mult decât atât – şi vreau să subliniez acest lucru – Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina – şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina – unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”, a subliniat şeful de la Transporturi.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa, în 16 martie, că ucrainenii au dat un ”acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie, însă doar de la kilometrul 22, nu de la kilometrul 11, cum solicitase partea română. ”Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe”, arăta el.

Tot atunci, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu se declara convins că autorităţile române vor primi, într-un final, acordul părţii ucrainene privind integralitatea măsurătorilor şi pe canalul Bâstroe şi pe restul de canal Chilia. Referitor la motivele emiterii doar a unui acord parţial pentru măsurători pe Chilia, el explica: ”Motivele ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina, pentru că, şi aceasta a fost justificarea încă de la început, pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile”.

În 21 aprilie, Sorin Grindeanu a afirmat, referindu-se la măsurătorile pe Canalul Bâstroe, că în 18 aprilie a trimis solicitare către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să discute cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor făcute de experţi ucraineni către autorităţile române.

Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru adâncirea şi mai mult a Canalului Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat în 30 mai ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, potrivit Reuters.

Citeste articolul complet pe www.g4media.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.