Banca Transilvania este tot mai aproape de a finaliza tranzacția prin care cumpără OTP Bank România. Înainte de terminarea ultimilor pași cu primirea aprobărilor, ambele bănci și-au anunțat clienții că, momentan, nu se schimbă nimic pentru ei. Pentru a înțelege cum arată o fuziune bancară pentru consumator, Ziare.com a vorbit cu analista Irina Chițu.
Chiar dacă numele se schimbă, contractul semnat în primă fază cu banca rămâne valabil, a explicat Irina Chițu, directoarea comparatorului bancar Finzoom.ro.
„Trebuie să știe că nu i se modifică cu nimic relația contractuală, contractul nu se modifică; tot ce a contractat împreună cu banca inițială se transferă la noua bancă. Va primi notificări cu care sunt condițiile, cum se numește noua bancă, dacă vine cu promoții și așa mai departe. Banca îl va anunța”, subliniază experta.
Consiliul Concurenței a anunțat marți, 2 aprilie, că evaluează tranzacția prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă românească, a achiziționat operațiunile din România ale grupului maghiar OTP. Înțelegerea între cele două părți este făcută, acesta este un pas spre finalizarea tranzacției, având în vedere că BT deține deja o cotă de piață de 20%, urmând ca și banca centrală să decidă dacă își dă acordul pentru încheierea cumpărării.
După ce operațiunile unei bănci sunt cumpărate, noul proprietar primește acces la informațiile despre cine și cât datorează și cum arată situația plăților.
„În general, aceste treceri se fac dintr-un sistem informatic în altul. Li se dă acces la sistemul informatic cu totul. În momentul în care primești notificare, nu se pleacă de la un T0, nu se resetează totul, ci pur și simplu se continuă, doar că vor avea alte persoane de contact, poate, sau o altă aplicație bancară pe care o vor utiliza. Acestea toate se fac cu notificări prealabile, adică nu este peste noapte”, detaliază Chițu.
Consumatorii ar trebui să acorde o importanță deosebită păstrării la zi a informațiilor lor de contact, pentru a putea fi informați de bancă de schimbările care pot apărea.
„Important este să urmărească să aibă datele de contact actualizate la banca respectivă, adică adresa, adresa de e-mail și numărul de telefon, printre altele. Oricum, băncile fac lucrurile acestea în fiecare an, pentru cunoașterea clientelei, și actualizează datele. Ca să poată să primească toate aceste notificări, pe care le vor primi cu siguranță în momentul în care se schimbă o denumire. Deci, se schimbă denumirea partenerului lor, dar nu condițiile contractuale. Acest lucru trebuie să-l rețină. Fiecare bancă nouă care preia (o altă bancă – n.r.) va trimite o notificare ca să știe care sunt datele de contact în caz că se dorește contactarea băncii pe parcursul relației contractuale, ca să știe care sunt aceste detalii. În rest, nu ar trebui să se modifice nimic în relația contractuală”, subliniază analista.
Experta în domeniul financiar recomandă unei persoane care s-a împrumutat și trece printr-o perioadă dificilă, din punct de vedere economic, să se informeze despre cadrul legal existent și să negocieze soluții cu creditorii.
„Ceea ce trebuie să rețină consumatorii – nu numai cei de la băncile care se preiau, ci de la toate băncile – este că important este ca, de câte ori este o modificare în situația personală, în partea de posibilitate de rambursare a creditului, să se ducă să negocieze cu banca, să stea de vorbă, să ceară ajutor. Să învățăm să cerem ajutor de câte ori apare o problemă sau o nedumerire. Pentru că, mai ales în lumina OUG (ordonanță de urgență – n.r.) care a apărut în februarie 2024, în momentul în care se schimbă ceva în situația ta – cheltuielile cresc foarte mult sau posibilitatea de rambursare scade, să zicem – atât banca, cât și IFN-urile (instituții financiare nebancare – n.r.) sau recuperatorii de credite au obligația să vină cu soluții, la cererea consumatorului. Să știe că are această facilitate și să o acceseze”, spune Chițu.
La finalul lunii februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a stabilit reguli noi privind relația dintre recuperatorii de datorii și cei care s-au împrumutat de la bănci sau IFN-uri. Ordonanța prevede un prag mai ridicat pentru executarea silită a datornicilor și le impune creditorilor obligația de a introduce măsuri prin care să ajungă la o „restructurare rezonabilă”, în cazul în care este vorba despre dificultăți financiare.
Banca Transilvania a mai cumpărat, în ultimii ani, trei alte operațiuni bancare din România: Volksbank, în 2015, Bancpost, în 2018 și, respectiv, Idea Bank, în 2022. Compania românească, listată la bursa de la București, plătește aproape 350 milioane euro pentru OTP Bank, OTP Leasing și OTP Asset Management, conform acordului încheiat în februarie 2024.
La acel moment, Banca Transilvania le-a transmis clienților OTP că, în această fază a procesului de achiziție, nu trebuie să facă vreun efort pentru a-și continua relațiile bancare.
„După primirea aprobărilor autorităților, Banca Transilvania va fuziona cu OTP Bank România. OTP Group va asigura o tranziție cât mai ușoară pentru clienți și angajați până când integrarea în Grupul Banca Transilvania va fi finalizată. Până atunci, OTP Bank România și subsidiarele sale vor continua să-și onoreze angajamentele față de clienți și să ofere servicii la cel mai înalt nivel. În această etapă, din partea clienților OTP Bank România nu este nevoie de nicio acțiune, ei vor beneficia de aceleași condiții de până acum în relația cu OTP România”, se arată într-un comunicat de presă. OTP a transmis același mesaj, la rândul său, clienților din România.
La momentul achiziției, BT și-a informat acționarii că OTP avea o cotă de piață de 2,64% și avea un portofoliu de 440.000 de clienți, conform raportului preliminar pentru anul 2023, distribuit prin Bursa de Valori București.
Chiar și în absența unor fuziuni sau tranzacții similare, băncile decid, uneori, să vândă datoriile pe care consumatorii le au, prin procese de cesiune de creanță. Aceste transferuri se fac, de obicei, la pachet, însemnând că o instituție bancară cedează mai multe creanțe către un partener, pentru a-și recupera o parte din banii pe care i-a împrumutat oamenilor sau firmelor.
În situațiile în care datoria pe care o persoană o are la o bancă este vândută către o altă instituție de credit, condițiile rămân neschimbate, de regulă, explică Irina Chițu, directorul comparatorului bancar Finzoom.ro
„În primul rând, trebuie să fiu anunțat, trebuie să existe o notificare. Dacă nu am primit-o, să încep să îmi pun întrebarea dacă poate nu am eu datele actualizate, poate nu au unde să mă contacteze. În momentul în care se va face o cesiune de creanță, voi fi anunțat de acest lucru. Trebuie să știu care îmi este noul partener contractual. Altceva nu am de făcut în mod special. Dacă am nelămuriri sau neînțelegeri, atunci este bine să contactez banca și să cer ajutor, să adresez întrebările respective, să nu le lăsăm în aer. Trebuie să știu exact care e situația, probabil nu se schimbă nici codul IBAN, nu se schimbă nici unde voi plăti. (…) Trebuie să contactăm banca să vedem dacă sunt modificări. (…) În mare, cam aceștia sunt pașii, pentru că, da, e clar, fiecare în parte va alege să comunice diferit, dar trebuie să comunice, este clar că o va face”, spune Chițu.
La finalul anului trecut, Alpha Bank România și UniCredit Bank România au anunțat o fuziune. Grupul italian Intesa Sanpaolo a anunțat, la rândul său, că va cumpăra operațiunile din România ale grupului american J.C. Flowers & Co, anume First Bank SA.
Articol preluat de la: ziare.com