Breaking News

Ultimatum de la Bruxelles. România riscă tăierea fondurilor europene dacă nu scade deficitul bugetar SURSE

3 minute necesare pentru a citi articolul

Luni, 03 Iulie 2023, ora 17:27

3480 citiri

Ultimatum de la Bruxelles. România riscă tăierea fondurilor europene dacă nu scade deficitul bugetar SURSE

Comisia Europeană ar fi avertizat România printr-o scrisoare FOTO Facebook / Comisia Europeană

Ministrul Finanțelor Marcel Boloș i-a anunțat luni, 3 iulie, pe colegii din conducerea PNL că a primit o scrisoare de la Comisia Europeană care cere scăderea deficitului bugetar. În caz contrar, România riscă să i se suspende o parte din fondurile europene de coeziune, arată surse G4Media.

România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR), mai transmite G4Media.

România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB.

Problema majoră e că, deși România și-a asumat pentru acest an un deficit bgetar de 4,4 din PIB, datele primelor luni arată o realitate neagră.

Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, a anunțat în luna mai, la momentul demisiei din funcție, un deficit de încasări la bugetului statului de 8,9 miliarde de lei. Este vorba despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni și încasările programate de ministerul finanțelor pentru aceeași perioadă.

Deficitul bugetar din 2023 și rolul jucat de fondurile PNRR

Claudiu Năsui, economist, deputat USR în Parlamentul României și membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a trasat legătura directă dintre fondurile PNRR și situația economică a României din prezent când vine vorba de actualul deficit bugetar.

”Bugetul pe 2023 e construit pe presupunerea că România va lua toți banii din PNRR. Lucrul acesta devine din ce în ce mai improbabil. Nu doar atât, dar bugetul are un deficit de 4.4% din PIB, care ar trebui îndeplinit fiindcă noi suntem deja în procedură de deficit excesiv, însemnând că nu mai avem încă o păsuire din partea UE. Când nu ești deja în procedura de deficit excesiv și depășești deficitul de 3%, intri cu Comisia Europeană într-un calendar de descreștere ca să revii în marja de 3%. Noi depășind-o deja, dacă nu ne îndeplinim obligația, vor urma penalități sau – ceea ce presupun eu că se va întâmpla – prim-ministrul Marcel Ciolacu se va milogi la Comisie și va negocia ca să ne mai păsuiască încă o dată. Dar asta e incert.”

Economistul explică faptul că România a avut deficit în anul 2022 de 6.2%, iar anul acesta, în fiecare lună din an, procentul a crescut, în condițiile în care ar fi trebuit să scadă. ”Suntem pe o traiectorie în care gaura bugetară despre care vorbea domnul Câciu în urmă cu câteva luni a ajuns la 32 de miliarde de lei. Aceștia sunt bani peste deficitul previzionat, ceea ce înseamnă că vom rata ținta de deficit într-un mare stil. Tot acest scenariu se bazează pe prezumția că intră toți banii din PNRR. Dacă nu intră banii PNRR, gaura aceasta crește și mai mult.”

În aprilie, din poziția de atunci de ministru al finanțelor, Adrian Câciu susținea că gaura din bugetul de stat era, la acel moment, sub 20 de miliarde de lei: „Economia nu evoluează întotdeauna liniar şi trebuie să te adaptezi. Şi anul trecut am făcut o ajustare de 10 miliarde de lei, undeva în mai. Gaura la bugetul de stat nu e în niciun caz de 20 miliarde de lei. Încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat”, a susținut Câciu atunci, pledând pentru întărirea colectării taxelor şi impozitelor.

Unde se află România în prezent, conform Comisiei Europene

În ceea ce privește proiectele de tranziție verde, în prezent România a accesat 2% din potențialul de fonduri. Gradul de absorbție pentru proiectele de transformare digitală se ridică la 3% din potențial, fondurile pentru creștere economică inteligentă, durabilă și inclusivă se ridică la 5%, iar cele destinate rezilienței economice în domeniul sănătății s-au ridicat până în prezent la 6% din totalul disponibil.

Prin comparație, Luxemburg a sărit de 43% ca rată de absorbție a fondurilor PNRR, Danemarca se remarcă până în prezent cu 32%, iar Austria cu 26%.

Țâri precum Bulgaria și Slovenia sunt la coada acestor statistici făcând uz până acum de 6% din potențialul fondurilor PNRR, iar Letonia se află într-o situație similară cu a României, cu 4%.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.