AncheteCoronavirusInternational

Sunt dispozitive cu eficiență redusă și nedovedită în combaterea pandemiei de coronavirus/ Expunerile multiple la biocide pot avea efecte negative

6 minute necesare pentru a citi articolul

România pare cuprinsă de o frenezie a producerii și achiziției de tuneluri de dezinfectare. Acestea sunt instalații care, folosind împrăștierea de biocid (substanțe active ce distrug microorganisme) sau dezinfectant și, adesea, și a lămpilor cu ultraviolete (UV), ar ajuta la reducerea virusurilor și a bacteriilor de pe încălțăminte, haine și mâini, odată ce o persoană trece prin tunel.

Numai că, spun specialiștii, aceste dispozitive au mai curând o eficiență limitată, sigur inexistentă în cazul coronavirusului SARS-Cov19, ba chiar riscă să pună în pericol sănătatea oamenilor.

Cum a început totul?

Nu am reușit să identificăm ”sursa primară”, respectiv momentul sau persoana care ar fi generat această frenezie a tunelurilor de dezinfectare. Pare să fie o combinație de factori, întâi de toate relatări ale presei românești despre cum, la începutul lunii martie, în China, dispozitive UV sunt folosite la dezinfectarea spațiilor publice (vezi, spre exemplu, aici sau aici), același lucru întâmplându-se puțin mai târziu și în Turcia (aici și aici).

Totul a fost urmat de dorința altruistă a numeroase persoane sau organizații de a se implica în efortul de combatere a noului coronavirus, ele susținând – financiar și moral – producerea acestor tuneluri și donarea lor ulterioară către instituții publice.

S-a ajuns acum ca în România, conform relatărilor de presă, să existe zeci de astfel de tuneluri, în aproape toate regiunile țării. Lista include Oneștiul (spitalul municipal de aici fiind primul din țară dotat cu așa ceva, vezi aici), Bucureștiul (cel puțin 30 de instalații, la mai multe spitale, vezi aici), Iași (opt tuneluri, vezi aici), Arad (șapte tuneluri, vezi aici) Cluj (aici), Botoșani (aici), Galați (două dispozitive, conform aici) etc, etc.

După cum am mai spus, în cele mai multe cazuri, aceste tuneluri de dezinfectare au fost realizate la inițiativa unor organizații civice care, cel mai adesea, așa cum a fost și cazul la Tg. Mureș (vezi aici) au folosit planuri de execuție deja existente (numeroase schițe sunt disponibile pe internet), au cumpărat materialele, au muncit voluntar la asamblare și ulterior le-au donat unor spitale.

Tuneluri produse comercial

Există însă și cel puțin două firme care au început să producă constant și în număr mai mare astfel de tuneluri de dezinfectare. E vorba, mai întâi de compania Ever Energy din Onești, cea care oferă modelul TU-DZ și care a donat o instalație Spitalului Municipal din Oraș (prima din țară, după cum am spus mai sus).

Tunelul acesta, conform producătorului, propune o triplă acțiune: un covor îmbibat cu biocid/dezinfectant care curăță tălpile încălțămintei persoanelor sau roțile tărgilor care trec prin tunel, apoi un sistem de duze care împrăștie ca un spray substanțele dezinfectante pe hainele, brațele și corpul persoanelor care trec prin tunel. Nu în ultimul rând, în partea de sus a tunelului sunt amplasate mai multe lămpi UV care ar duce la ”distrugerea agenților patogeni”.

Am vorbit telefonic cu un reprezentant al firmei care ne-a spus doar că tunelul este bazat pe un prototip realizat de un inventator român (numele nu a fost menționat), că tipul de dezinfectant utilizat este la alegerea unității medicale care are în dotare tunelul respectiv și că lămpile UV sunt omologate de către Ministerul Sănătății, fiind unele ”de cameră” care duc la ”sterilizarea aerului”. Este recomandată expunerea nu mai mult de 60 de secunde.

Am solicitat în scris alte detalii, dar acestea nu ne-au fost oferite până la momentul redactării.

Nu departe de locul unde funcționează Ever Energy (companie care trebuie spus are experiență în distribuirea de instalații de producere a energiei verzi), de data aceasta la Moinești activează și firma Dypety SRL. Aceasta din urmă este activă în domeniul producerii și comercializării de autobuze turistice și urbane, care sunt preponderent exportate.

În actualul context, Dypety și-a transformat linia de producție și a început să realizeze tuneluri de dezinfectare care, de asemenea, oferă acțiune prin sprayerea de biocid / dezinfectant și expunerea la radiații UV.

Firma din Moinești este cea care a livrat tunelurile pentru spitale din București, acestea fiind achiziționate de către o asociație. Reprezentanții companiei nu au răspuns apelurilor noastre, însă în mesaje anterioare de pe pagina proprie de Facebook spuneau: ”Putem limita efectele pandemiei de COVID-19 prin echipamente produse integral în România! !!!Nu achiziționați și tunelurile pentru dezinfecție din Turcia!!! Avem peste 100 de angajați și putem produce rapid mii de unități!!! Prețul este sub 1000€ / unitate în condițiile în care trebuie să ne adaptăm la materialele disponibile acum pe piață!”

 

Efectul UV asupra coronavirusului

Am obținut o fișă tehnică a tunelului de dezinfectare produs de către Dypety SRL. Conform acesteia, frecvența de lucru a bandei LED UV este de ”400nm, specifică domeniului ultraviolet – imagistică medicală”.

 

Când i-am spus cercetătorului genetician Florina Raicu această valoare, prima sa reacție a fost de stupefacție: ”400nm e o frecvență de tip UV-A, deci poate [producătorii tunelului – n.r.] vor să construiască un solar”.

Raicu, care este asistent universitar la UMF Carol Davila și are experiență de lucru cu radiațiile ultraviolet, a detaliat: ”Eficiența radiației UV este dată de următorii parametri: intensitatea radiației ultraviolete, lungimea de undă, spațiul delimitat în care acționează, distanța față de suprafața de decontaminat si timpul de acțiune (…) În cazul tunelurilor pe care le-am văzut, distanța față de subiect este mult prea mare, unele lămpi sunt orientate perpendicular pe direcția de înaintare prin tunel, astfel încât trecerea prin raza de acțiune este infimă, iar timpul în care se face decontaminarea este nesemnificativ, intensitatea UVC este slabă, iar spațiul deschis! În concluzie, de la umeri în sus nu se poate vorbi de protecție”.

În condiții de laborator s-a demonstrat că radiația de tip UV-C artificială inactivează virusurile de tip SARS-Cov (din familia Covid-19) la intensitatea de 90W/cm2, la o distanță de 3-80cm, cu o expunere între 15-60 minute. În condiții de teren, nu există date certe.

Oricum, mai spune Florina Raicu, ”pentru a avea un efect asupra SARS – COV – 2, ar fi nevoie de o expunere de zeci de minute la o lumină UV-C de intensitate mare (…) Din mers, e improbabil să fie transmisă o doză suficientă pentru decontaminare, dar asta poate avea efecte negative puternice asupra ochilor sau pielii expuse”.

În ultimii ani, în lume au început să fie produși roboți care, folosind lămpi UV cu intensitate mare, contribuie la dezinfectarea spațiilor și utilităților medicale (vezi aici sau despre o inițiativă românească aici) însă nu se expun oameni.

Problema expunerii la biocide

O altă chestiune controversată legată de tunelurile de decontaminare este dată de numărul de expuneri la ”jeturile” de biocid / dezinfectant. Niciunul dintre instalațiile prezentate mai sus nu sunt însoțite de instrucțiuni legate de câte treceri prin tunel sunt recomandate sau permise unei persoane pe zi, pe săptămână, pe lună.

Există standarde stricte în Uniunea Europeană legate de cantitățile de biocide la care pot fi expuși oamenii (vezi spre exemplu aici), oricum expunerile necontrolate / multiple pot să aibă efecte negative.

Să mai spunem că nu am găsit informații despre folosirea tunelurilor de dezinfecție în vreunul dintre statele Uniunii Europene (am menționat mai sus doar de situații din China, Turcia și ar mai fi menționată Thailanda, ca aici).

Am stat de vorbă cu un doctor român din Germania care consideră că pentru protecția personalului medical nu este nevoie de tuneluri, fiind suficiente doar respectarea măsurilor minime de igienă. ”Dacă știi să te dezinfectezi și dacă știi cum să îmbraci și să dezbraci echipamentul de protecție, asta e este suficient, nu există risc să te contaminezi sau, eventual, să transmiți virusul”, consideră dr. Rodica Prodan.

”Nu știu ce sens are să decontaminezi persoane care intră în spații decontaminate (…) e posibil să fie o măsură în condițiile în care nu există suficient echipament de protecție – halate, măști, viziere, mănuși – și se dorește o refolosire a acestora. Știu însă că cu excepția unor combinezoane care se sterilizează în mașini speciale, restul echipamentului ar trebui în mod normal aruncat după folosire”, a mai spus dr Rodica Prodan.

Citeste articolul complet pe www.g4media.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *