Dramele românilor care cad secerați în fermele din Italia. ”De frica șomajului, aleg oferte frauduloase. Au drepturi pe care nu le cunosc”

Procurorii italieni au deschis recent o anchetă penală după ce un român în vârstă de 42 de ani a murit, în timp ce culegea roșii, la o fermă din Italia, regiunea Cosenza. Sindicatele lucrătorilor din agricultură italiene au confirmat, pentru Ziare.com, că în intervalul 12.00-16.00 este interzisă activitatea agricolă care presupune expunere directă la soare. Măsura a fost luată din 15 iulie și se aplică până la 31 august 2024, ca formă de protecție împotriva temperaturilor caniculare. În cazul românului din Cosenza, această regulă nu s-a aplicat.

Cu puțin timp înainte de ora 12.00, conaționalul nostru s-a prăbușit pe câmp. Medicii de pe ambulanță nu au mai putut face nimic, decât să constate decesul. Prima ipoteză a anchetatorilor din acest caz este insolația, însă, patronul fermei italiene trebuie să ofere explicații cu privire la această moarte, spun reprezentanții Sindicatului Flai CGIL-Italia, pentru Ziare.com.

Mai mulți muncitori mor în timp ce lucrează pământul italian. Cum au fost găsiți românii care lucrau la fermele din Italia și ce pot face pentru a nu fi sclavii fermierilor

Nu este prima dată când se întâmplă astfel de tragedii la fermele din Italia. În august 2023, un alt român, Ioan Avarvarei, și-a pierdut viața,  la doar 39 de ani, răpus de caniculă. Culegea struguri în Brescia și plecase din România cu o dorință arzătoare: să aibă ce pune pe masă familiei sale.

Conform informațiilor Ziare.com, în acest caz, proprietarul fermei a „încercat” să se eschiveze și să nu-și asume nicio responsabilitate. Cu toate acestea, a fost obligat să achite amenzi mari și este în curs de judecată pentru exploatare prin muncă. În aceeași situație, se află și patronii unor ferme din Crotone şi Matera, după ce au exploatat prin muncă agricolă mai mulți români și nigerieni, în 2023. Potrivit anchetatorilor, erau tratați ca niște sclavi și primeau doar 15-20 euro pentru 12 ore de muncă, mult sub minimul legal pentru această țară.

Sindicaliștii spun că se ajunge la această formă de abuz, deoarece din cauza sărăciei extreme din țară fac compromisuri. Pe de altă parte, sunt și drepturi pe care le au și nu le cunosc, dar pe care le-ar putea afla gratuit de la instituțiile abilitate să le furnizeze.

„De frica șomajului, fond de concediere cum se spune în Italia, aleg oferte de muncă frauduloase, acceptă să fie exploatați, plătiți sub minimul legal. Românii au drepturi pe care nu le cunosc. Cei care vor să lucreze în Italia sau în orice altă țară trebuie să se informeze bine înainte: să verifice agenția de recrutare, dacă există cu adevărat, să nu accepte să plătească așa-zise comisioane, să citească și să înțeleagă ce scrie în contractul de muncă, să se informeze de pe site-urile ambasadelor care sunt salariile minime din agricultură și să nu accepte mai puțin, să respecte/să ceară respectarea interdicțiilor de muncă valabile pe teritoriul provinciei/statului în care au ajuns. Dacă întâmpină probleme, să ceară asistență la Federația Muncitorilor din Agricultură, la consulate, la carabinieri”, s-a exprimat Horațiu Prodan, jurist în cadrul sindicatului menționat mai sus.

Comisia Europeană știe de practicile abuzive din Italia și Germania. Cum vrea să-i protejeze pe muncitori

Comisia Europeană a anunțat că a decis să cheme Germania și Italia în fața Curții Europene de Justiție din cauza unor practici despre care executivul comunitar afirmă că discriminează muncitorii străini din aceste țări, relatează Reuters.

Ambele țări au introdus în ultimii ani scheme financiare pentru ajutorarea familiilor, însă sumele plătite au fost stabilite în cuantumuri diferite pentru unii muncitori comparativ cu alții.

Spre exemplu, în Italia, muncitorii trebuie să fi locuit în țară timp de cel puțin doi ani pentru a fi eligibili pentru ajutor, în timp ce în Germania sumele sunt mai mici pentru muncitorii care au copii ce locuiesc în țări ale UE unde costul traiului este mai scăzut.

„Unul dintre principiile fundamentale ale UE este că oamenii sunt tratați egal, fără niciun fel de diferențiere pe bază de naționalitate”, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

„Urmând acest principiu de bază, muncitorii mobili din UE care au contribuit în aceeași manieră la sistemul de securitate socială și plătesc aceleași taxe ca muncitorii locali sunt îndreptățiți la aceleași beneficii în ceea ce privește asistența socială”, a subliniat executivul comunitar.

Românii reprezintă o parte semnificativă din imigranții Germaniei. În 2022, trăiau aici 883.670 dintre ei, notează  Statista. Numărul este de peste patru ori mai mare decât acum zece ani. 

De asemenea, în Italia românii reprezintă cea mai numeroasă populație de străini, mai mult decât albanezii și marocanii (a doua, respectiv a treia comunitate de imigranți) la un loc. Peste un milion de români trăiau în Italia în anul 2023.