Economie

De ce nu putem da vina doar pe război pentru creșterea prețului la gaze. “La noi se scumpesc încontinuu de doi ani”

8 minute necesare pentru a citi articolul

Războiul din Ucraina cu sancțiuni privind importurile de gaze naturale și petrol din Rusia, dar și creșterea continuă a inflației îi face pe români să își facă griji cu privire la asigurarea încălzirii din această iarnă, deși mai este mult timp până atunci, iar prețul la energie este plafonat de guvern.

Se anunță creșteri de prețuri la gazele naturale în Europa, dar și în lume, însă nu numai războiul a fost factorul decisiv în acest sens. Totul a început mult mai devreme.

Specialist în Energie: Prețul gazelor la noi a început să crească din 2020

Expertul în energie Dumitru Chisăliță spune că nu din februarie 2022 au început problemele cu prețurile la gaze naturale. Și că războiul are o pondere în acest trend, dar nu atât de mare pe cât s-ar crede.

”Dacă ne uităm pe statistică, prețul gazelor naturale în România a început să crească la 1 octombrie 2020. Era vreun război atunci? Apogeul creșterilor s-a produs undeva în lunile noiembrie-decembrie anul trecut. Nici atunci nu era război.

Într-adevăr după februarie-martie, la creșterile care erau oricum foarte mari, adică discutăm de 120% – de dinainte de invazia rusă în Ucraina, probabil încă 30% au fost creșteri suplimentare din cauza războiului. Dar cauza principală care a dus la aceste creșteri nu a avut o legătură cu războiul”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă pentru Ziare.com.

Și într-adevăr, conform unui raport publicat de Consiliul European, începând cu a doua jumătate a anului 2021, s-a înregistrat un salt brusc al prețurilor energiei în UE și în toată lumea. Deși, într-o anumită măsură, acest lucru era de așteptat în contextul redresării economice post-COVID-19 și al relaxării restricțiilor de călătorie, prețurile energiei au crescut mai mult decât se anticipase.

Mai mulți factori au contribuit la creșterea prețurilor, potrivit raportului CE:

  • creșterea fără precedent a prețurilor gazelor naturale pe piețele mondiale – cu peste 170% în 2021
  • iarna lungă și friguroasă de la începutul lui 2021, ce a sporit necesarul de încălzire, urmată de o vară lungă și toridă și de o utilizare crescută a dispozitivelor de răcire, a intensificat cererea de energie
  • creșterea cererii de gaz natural lichefiat și, în consecință, majorarea prețului acestuia
  • creșterea consumului de gaze naturale în Asia ca urmare a redresării economice
  • tensiuni geopolitice tot mai accentuate, inclusiv războiul din Ucraina

Însă analiștii europeni consideră că scumpirea înregistrată în 2021 a fost total inedită. Prețurile importurilor de energie, deși destul de volatile, nu s-au modificat în trecut cu mai mult de aproximativ 30% pe an, în timp ce între decembrie 2020 și decembrie 2021 importurile de energie au costat mai mult decât dublu față de anul precedent.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a perturbat și mai mult piețele energiei, sporind presiunea asupra prețurilor, în special a gazelor și petrolului, și generând preocupări cu privire la securitatea aprovizionării cu energie în UE.

În prezent, Rusia este principalul furnizor de țiței, gaze naturale și combustibili fosili solizi pentru UE. Europa depinde de Rusia pentru aproximativ 40% din necesarul său de gaze naturale. În 2019, aproape o treime din importurile de țiței din afara UE au provenit din Rusia (27%).

Ce factori mai pot sta la baza scumpirilor gazelor din România

Dumitru Chisăliță a mai precizat că, ”tot ceea ce înseamnă costuri ale serviciilor de transport, de înmagazinare, de finanțare, taxe, accize, costuri cu licențele, tot ceea ce înseamnă alt cost în afară de cel al gazului determină costul final, cel care ajunge la consumatori”.

Pe de altă parte, ar mai contribui și faptul că multe localități urmează să se conecteze la sistemul național de gaze.

”În momentul în care legea spune că trebuie racordate ”gratuit” localități, că trebuie construite conducte de transport de zeci, sute de kilometri, iar dacă acele conducte de transport și distribuție nu vor avea un grad de eficiență suficientă, adică să-și recupereze valoarea din gazele transportate efectiv și distribuite în zona respectivă, acest lucru înseamnă că altcineva va trebui să plătească cota parte din acel tarif. Asta înseamnă creșteri de prețuri”, a explicat expertul în energie.

Dumitru Chisăliță a dat și un exemplu concret: ”Să spunem că se construiește un sistem pentru o localitate de 1.000 de persoane. Conducta de transport și conducta de distribuție costă 100 de milioane de lei. Asta ar însemna ca această sumă să fie acoperită de cei 1.000 de consumatori. În practică, din 1.000 de consumatori se conectează mult mai puțini. Să zicem 100. Este clar că acei bani nu pot să fie acoperiți de aceștia. Asta înseamnă că acei 100 vor acoperi 10 milioane de lei, iar restul de 90 de milioane de lei vor fi acoperiți de ceilalți consumatori din România”.

Cât mai suportă Guvernul plafonarea prețului la gaze

Pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 a fost aprobată Ordonanța de Urgență 27/2022 care prevede o nouă schemă de sprijin pentru clienții de energie electrică și gaze naturale.

Astfel, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică pentru consumatorii casnici va fi de:

  • maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;

și

  • maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;

Iar prețul final în cazul clienților noncasnici la fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus.

Însă, Guvernul pare să aibă mai multe probleme cu finanțele, iar acest lucru ne duce la ideea ca nu va mai putea susține multă vreme această plafonare.

De această părere este și Dumitru Chisăliță care vine și argumentează această ipoteză.

”Opinia mea este că nu poate, iar în susținerea opiniei mele este faptul că Guvernul a plătit doar până în luna ianuarie datoriile către firmele care au venit cu solicitări de restituire a plafonării sau compensării. Faptul că există o întârziere de șase luni dovedește că de fapt nu sunt bani să se facă aceste plăți”, a explicat expertul în energie.

Vom ajunge în situația de a se opri gazul?

”Este puțin probabil să se întâmple acest lucru pentru că în această zonă sunt niște reglementări destul de stricte. Oprirea gazelor naturale poate să fie făcută din motive tehnice, tehnologice. Poate discutăm oprirea gazelor naturale punctuală la un consumator sau altul pentru neplată, dar este foarte posibil să vedem firme care părăsesc acest domeniu.

Firme care fie dau faliment, fie intră în insolvență, fie consideră că business-ul acesta nu mai este atrăgător și să facă un ”exit” din această zonă. Dar acest exit se va face controlat, iar dacă este un exit forțat, cineva va trebui să asigure continuitatea livrării de gaze naturale. Nu cred că putem discuta de o oprire propriu-zisă.

Dar, în același timp, putem discuta despre niște modificări de tarif.

Dacă avem, de exemplu, o firmă de distribuție pentru patru localități. S-ar putea ca pentru aceste patru localități să aibă un tarif de distribuție foarte mic, având în vedere lungimi scurte, densitatea mare de consumatori pe lungime. Dar dacă vine un mare distribuitor și preia această firmă, s-ar putea ca prețul să crească de două-trei ori pentru că automat acolo am alte costuri, iar acestea se redistribuie și la acești consumatori care până nu demult erau la o firmă mică”, a mai precizat Dumitru Chisăliță.

Specialistul în energie a mai punctat însă că ”trebuie înțeles că perspectivele acestea nu sunt în alb și negru, ci sunt în permanență într-o zonă de gri și depinde de cei care le abordează cum să le ducă în nuanța cea mai albă posibil.

Sunt diverse elemente care trebuie luate în considerare și depinde foarte mult cum manageriezi aceste lucruri”.

Am putea să ne încălzim doar cu gaze din Marea Neagră?

În urmă cu o săptămână, în spațiul public a ajuns informația conform căreia primele gaze extrase din perimetrele offshore de mică adâncime Ana și Doina au intrat în sistemul național de transport. Compania Black Sea Oil & Gas estimează că cele două zăcăminte vor produce anul acesta jumătate de miliard de metri cubi de gaze.

Iar premierul Nicolae Ciucă a precizat că ”exploatarea în premieră a gazelor naturale din Marea Neagră va consolida capacitatea României de a asigura necesarul de gaze naturale din consumul intern și, astfel atingerea obiectivului de a fi independenți energetic. Asigurarea necesarului de gaze naturale din resursele proprii în procent de 90 la sută ne transformă într-o piață mult mai concurențială, mai ales în perioada acestor crize suprapuse”, potrivit Digi 24.

Și cu toate acestea, este posibil ca gazele din Marea Neagră să nu acopere tot necesarul pe care îl importăm.

”Dacă gazele din zona de mare adâncime a Mării Negre vor atinge maximul de exploatare și în situația în care nu am avea o creștere semnificativă a consumului, am avea un interval de timp în care necesarul de gaze naturale pe care noi îl producem onshore și offshore ar fi mai mare decât cererea de gaze naturale din România.

Dar vorbim pur matematic pentru că nimeni nu poate să spună că acel gaz care este extras onshore sau offshore trebuie neapărat consumat în România. Acesta poate fi consumat în altă parte, iar gazul din altă țară poate fi consumat în România. Se poate întâmpla și astfel de situații”, a explicat Dumitru Chisăliță.

De ce nu ne acoperim nevoile energetice cu gazul extras din Marea Neagră?

”Problema se pune în felul următor: România este membră a Uniunii Europene, unde există libertatea circulației persoanelor și a mărfurilor. Așa cum nouă ne place să circulăm oriunde în UE și gazul are aceeași regulă.

Și circulă în funcție de cerere și ofertă. Adică dacă cineva din Spania, să zicem, dă un preț mai bun decât cineva din România, gazul pleacă acolo. Acesta este principiul pe care funcționează Uniunea Europeană. Vrem ca gazul să rămână numai în România? Atunci va trebui să ieșim din UE, iar atunci gazul va rămâne numai aici.

Dar atunci nu vom mai avea toate privilegiile pe care le avem ca membrii UE. Pentru că nu putem spune că vrem doar privilegii dar nu respectăm regulile care nu ne convin”, a mai explciat expertul în energie.

Ce face UE pentru a aborda prețurile ridicate ale energiei și a asigura aprovizionarea cu energie

Încă din luna septembrie 2021, miniștrii Energiei și ai Transporturilor din UE au abordat această problemă a energiei într-o reuniune informală a Consiliului.

Au avut loc discuții în cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului, cu ocazia cărora miniștrii au convenit asupra necesității urgente de a aborda creșterea prețurilor energiei și de a proceda în mod coordonat, pentru a reduce sarcina financiară cu care se confruntă gospodăriile și întreprinderile care se străduiesc să se redreseze în urma crizei provocate de COVID-19.

Țările UE se angajează să îndeplinească obiectivele Pactului verde european. Tranziția energetică va conduce UE la o dependență mai scăzută de combustibilii fosili și la reducerea dependențelor energetice.

La 13 octombrie 2021, Comisia a publicat o comunicare care include un set de măsuri posibile pentru ca UE și statele membre să abordeze impactul imediat al creșterii prețurilor. Este vorba despre:

  • sprijin de urgență pentru venit acordat gospodăriilor
  • ajutoare de stat pentru întreprinderi
  • reduceri de impozite specifice

După izbucnirea războiului, Consiliul Energie s-a reunit la 28 februarie 2022 pentru a face un schimb de opinii cu privire la situația energiei din Ucraina și Europa.

Miniștrii au discutat despre modalitățile de a oferi sprijin practic Ucrainei, de a consolida reziliența sistemului energetic european și de a lua măsuri pentru a gestiona tendințele viitoare ale prețurilor energiei.

În martie 2022, Comisia a propus un nou plan pentru a răspunde creșterii prețurilor energiei și pentru a spori independența UE față de combustibilii fosili din Rusia.

Au urmat o serie de astfel de întâlniri în care s-a propus renunțarea la gazul rusesc.

În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din mai 2022, liderii UE au convenit să interzică aproape 90% din totalul importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul anului. Se va face o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte.

La 3 iunie 2022, Consiliul a adoptat cel de al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea importurilor de petrol, asupra căreia liderii UE au convenit în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din mai 2022.

Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *