Economie

Planul pentru Romania (I). Temelia

8 minute necesare pentru a citi articolul

De cand m-am intors in tara, acum mai bine de patru ani, aud zilnic expresii pe care nu le-am auzit niciodata in 12 ani de America. De altfel, sunt practic intraductibile in engleza.

Citeste toate textele scrise de Sebastian Burduja pentru Ziare.com

Una este „merge si-asa”, alta este „oricum nu se mai poate face nimic”, iar preferata mea este „nu ne mai facem bine” (despre „ar fi fost prea frumos” am scris cu alta ocazie). Culmea e ca abia acum, in plina pandemie, avem oportunitatea sa ne facem bine.

Romania si lumea intreaga sunt la rascruce. Putem sa ridicam din umeri si sa lasam criza asta sa ne puna in genunchi definitiv sau putem sa folosim acest moment pentru a duce Romania acolo unde merita sa fie. Si poate sa fie. Cum? Printr-un salt in dezvoltare asa cum tara asta n-a mai facut din vremea in care s-a facut – generatia luminoasa a pasoptistilor si tot ceea ce a urmat dupa aceea (momentele 1859, 1877, 1918).

Va spun ca vom fi mai mult decat am fost vreodata si va voi explica foarte limpede cum vom face asta, intr-o serie de articole pe care o incep azi. Nu pretind ca detin adevarul absolut si nici ca am toate solutiile. Ma concentrez pe dezvoltarea economica, pentru ca asta am facut de ani de zile la Dalberg, Banca Mondiala si in tara. Ceea ce urmeaza e, inainte de toate, o chemare la dialog si apoi la actiune. Sa incepem.

De ce astazi nu-i ca maine

Aproape jumatate din populatia lumii se afla, in aceste zile, sub diverse restrictii impuse de autoritati in lupta impotriva pandemiei de COVID-19. Ce inseamna asta ca impact in economia globala? Imposibil de estimat cu precizie, dar vorbim de un impact pana la 10% din PIB in unele tari, iar unii experti merg pana la 15%. De neimaginat.

Cum va arata ziua de maine? Nimeni nu stie. Dar oare suntem pregatiti? Nu, dar putem fi. Una dintre lectiile pe care le-am invatat la Harvard Business School este ca in situatii de criza este normal sa nu ai raspunsuri la toate intrebarile si este sanatos sa recunosti asta. Ce conteaza insa cu adevarat este sa ai pus la punct un proces prin care sa testezi permanent ipoteze si sa gasesti solutii.

Romania – si, de altfel, fiecare tara care trece prin aceasta criza – are de facut doua lucruri mari si late. Primul, pe termen scurt: sa ia masurile urgente care salveaza vietile oamenilor…si modul lor de viata. Altfel spus, sa gaseasca toate caile prin care sa se bata cu virusul si sa salveze economia. Expertii de la McKinsey spun ca se poate si ii cred.

Fara indoiala, masurile de salvare pe termen scurt sunt absolut necesare: statul injecteaza bani in economie, pentru a permite firmelor sa plateasca salariile, sa continue activitatea, iar oamenii sa poata sa traiasca decent, la un nivel salarial cat mai apropiat de ceea ce aveau inainte.

Vreau sa evit polemicile politice, dar voi spune asta: Guvernul Romaniei a adoptat unul dintre cele mai complete pachete de sprijin la nivel european, in conditiile in care a intrat in criza cu cele mai mari deficite gemene din UE (lista masurilor luate de Guvern pana acum poate fi consultata aici).

Al doilea lucru pe care trebuie sa il facem, mai putin urgent dar nu mai putin important: Romania trebuie sa fie pregatita pentru lumea de maine – lumea post-coronavirus. O lume despre care avem o singura certitudine momentan: va fi altfel.

Schimbarea ne poate surprinde in eterna ipostaza de „merge si-asa” sau ne putem pregati de pe-acum pentru a putea pleca in cursa din bloc-start, pentru ca alte state o fac si o vor face.

Perspectiva de termen mediu si lung trebuie separata, dar corelata cu raspunsurile pe termen scurt. Altfel spus, una este sa alergam dupa masti, ventilatoare si injectomate, de care avem nevoie pentru a salva vieti acum, alta este sa tragem aer in piept si sa (re) gandim economia romaneasca si modelul de dezvoltare in lumea post-COVID-19.

Aleg sa ma concentrez pe aceasta a doua dimensiune; am incredere ca cei care au grija de prima stiu ce fac si au cele mai bune intentii.

O criza aparte: ce traim si ce urmeaza. Probabil

Complexitatea crizei de astazi este fara precedent in istoria recenta. Economia inseamna suma tranzactiilor ei (vezi acest clip explicativ fabulos de simplu, marca Ray Dalio), iar tranzactiile se intampla cand cererea se „intalneste” cu oferta.

Avem azi o criza pe partea de oferta, determinata de faptul ca oamenii stau in case, nu mai produc la fel ca inainte, iar lanturile de aprovizionare sunt complet bulversate. Intr-o lume integrata, in care aproape fiecare produs final este compus din parti produse in alte piete (pentru ca asa e mai eficient), orice ruptura in lant genereaza lipsa produsului final.

Daca oamenii stau acasa, veniturile lor scad, la fel si consumul lor. Da, pe termen scurt dam iama in alimente si medicamente, dar cati semeni de-ai nostri isi pun astazi problema sa cumpere o masina noua, sa investeasca intr-un apartament sau sa plece intr-o vacanta?

Scazand cererea, productia scade si mai mult, iar firmele isi restrang activitatea pentru ca nu au suficiente intrari pentru a acoperi salarii, chirii, investitii. Deci dau oameni afara, ceea ce reduce si mai mult veniturile disponibile pentru consum, ceea ce determina o noua scadere cererii, apoi a ofertei si tot asa.

Riscam, asadar, o spirala a mortii, din care putem iesi doar prin interventii guvernamentale masive, dar destepte. Sigur, exista varianta ca si aceasta e doar o criza „in V”, gen SARS 2003 sau H2N2 1957-1958, cu o revenire economica la fel de brusca precum scaderea. Dar mintile luminate ale lumii ne avertizeaza deja sa fim mai prudenti in asteptari.

3 dileme, o singura cale

Romania are la indemana solutii de dezvoltare, cu un cocktail de responsabilitate, solidaritate si creativitate. Le voi aborda pe larg in urmatoarele episoade.

Ca preview, din Planul pentru Romania nu pot sa lipseasca cateva dimensiuni vitale pentru economie:
(i) digitalizare (in salturi, mai ales in sectorul public si in finantele tarii, dar si in mediul privat);

(ii) investitii masive in infrastructura, in stilul Planului Marshall, adaptat sec. XXI, dar cu un calendar de implementare accelerat si proceduri mult simplificate;
(iii) diaspora acasa (multi dintre romanii intorsi acasa in actuala conjunctura trebuie pastrati si valorificati, ca resursa strategica).

Pana atunci, Romania – si lumea intreaga – trebuie sa rezolve trei dileme. Sunt tot atatea alegeri si nu avem voie sa gresim.

Prima dilema: democratie sau autocratie? Raspuns: democratie si punct. E tentant sa cadem in capcana propagandei care serveste modelul unor tari cu mana forte, care au trecut, chipurile, peste criza coronavirus. Daca au trecut sau nu, si cu cate sacrificii, numai ei stiu.

Singura varianta pe care Romania o are este sa salveze vieti, dar sa nu-si piarda sufletul (adica libertatea oamenilor) in acest proces.

Asta nu inseamna ca nu ar trebui considerate masuri exceptionale de tipul monitorizarii permanente a celor care sunt in izolare/carantina. Dar grija mare cu pianul pe scari. Ronald Reagan spunea bine: „Prima datorie a statului este sa-si protejeze cetatenii, dar nu sa le controleze viata”.

A doua dilema: deschidere sau izolare? Raspuns: deschidere sau moarte sigura. Tarile care gasesc in izolationism solutia salvatoare fac cea mai mare greseala. Problemele globale necesita raspunsuri globale.

In fapt, Romania ar trebui sa militeze pentru o Europa mai puternica, pentru un parteneriat si mai strans cu SUA si pentru mecanisme multilaterale functionale. Imaginati-va o lume in care statele ar fi cooperat pe bune, de la primele semne ale pandemiei.

Si-ar fi alocat resurse in mod eficient, ar fi impartit personal medical si know-how, mai ales ca virusul s-a extins in etape, deci unele state au avut mai mult timp de pregatire decat altele.

Cateva cifre. Peste 80% din exporturile Romaniei in 2019 au mers catre alte state europene. Peste 22% in Germania, peste 11% in Italia si aproape 7% in Franta – toate trei tari profund afectate astazi de pandemie. Suntem condamnati sa reusim impreuna.

Si avem si cateva instrumente puse la dispozitie la nivel european, pe care le putem activa: „granturi” directe (peste 3 miliarde de euro din pre-finantari si co-finantari aferente fondurilor structurale); imprumuturi garantate (BEI lucreaza la un fond pan-european de garantare, de cateva zeci miliarde de euro, cu potential de ridicare de fonduri de peste 200 de miliarde); scheme mai flexibile de ajutor de stat, aprobate in timp record de Comisia Europeana (si Romania va beneficia de acest cadru nou); achizitii centralizate la nivel european de echipamente vitale in lupta cu pandemia de COVID-19 (inclusiv Romania beneficiaza); si multe altele.

In lumea post-coronavirus, locul Romaniei ramane in UE si alaturi de SUA, drept garanti ai securitatii si prosperitatii noastre. Atentie: asta nu inseamna ca nu putem sa ne jucam mult mai bine cartile in acest cadru.

Oportunitatile pe care le avem prin apartenenta la aceste cluburi – si altele in pregatire, de ex. OCDE – sunt imense, dupa cum sunt si riscurile unui eventual viraj spre Est.

Din nou, aici avem de lupta cu o masina de propaganda bine pusa la punct si generos finantata, care nu trebuie subestimata.

A treia dilema: responsabilitate sau resemnare? Raspuns: responsabilitate. Sa fie clar pentru toata lumea: nu vom iesi din situatia asta daca nu suntem dispusi sa punem osul la treaba. Toti, impreuna. „Statul” suntem noi, iar „statul” nu da nimic de la el, ci da din buzunarele noastre, care au si ele un spatiu finit (si tot mai mic).

E usor sa asteptam de la stat sa ne dea, dar fiecare dintre noi avem responsabilitatea sa facem – sa urmam un program de pregatire profesionala, sa ne adaptam modelul de business, sa devenim mai productivi etc.

M-a intristat recent un prieten: „Ce vor romanii? Sa castige cat mai mult si sa lucreze cat mai putin”. Nu sunt de acord cu asta. Viata nu se reduce la bani, iar de muncit se poate munci cu drag, mai ales cand ai un scop in care crezi. Si un plan.

Nicolae Steinhardt spunea la mijlocul secolului trecut: „De ce ii este omului de astazi foame? De iubire si de sens.” Mai adevarat azi in vremea molimei decat oricand. De iubire, pentru ca nici nu ne mai putem strange in brate familia sau prietenii. De sens, pentru ca ne-am dat seama in aceste momente de cumpana – sau ar fi trebuit sa ne dam seama – ca sensul vietii nu e fericirea, ci responsabilitatea fiecaruia de a cauta, de a alege si de a(-si) implini un sens.

Pe larg, ne explica de ce Viktor Frankl in magistrala sa carte „Omul in cautarea sensului vietii”. Pe scurt si pe toate canalele moderne (YouTube, Twitter etc.) ne explica Jordan Peterson, fost profesor de la Harvard, care a pornit anul trecut o incredibila miscare globala de constientizare si asumare a responsabilitatii individuale.

Va urma

Sunt convins ca traim cele mai importante momente ale ultimelor decenii. Avem sansa sa facem parte dintr-o generatie privilegiata, pentru ca ceea ce facem acum va schimba soarta Romaniei – intr-o directie sau alta.

Suntem asadar chemati si condamnati sa reusim. Pe termen scurt, trebuie salvate vieti si economia. Vital, dar insuficient. Urmeaza ziua de maine, iar Romania trebuie sa plece din bloc-start in noua economie post-coronavirus. Pentru asta are nevoie de un Plan.

Deocamdata, am stabilit contextul si am pus temelia, care sta pe trei piloni nenegociabili: democratie, deschidere, responsabilitate. Va urma.

Sebastian Burduja este doctor in economie si antreprenor. Secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, Vicepresedinte PNL si Presedinte PNL Sector 1. A lucrat ca expert in dezvoltare la Banca Mondiala in Washington D.C. si a fost consultant al Dalberg, companie specializata in proiecte de tara.
Co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate si membru fondator al Fundatiei CAESAR. Autorul cartii „Intre speranta si deziluzie. Democratie si anticoruptie in Romania postcomunista” (Curtea Veche, 2016).
Doctor in economie (summa cum laude, ASE Bucuresti), dublu masterat Harvard Business School si Harvard Kennedy School of Government, licentiat cu onoruri si merite deosebite al universitatii Stanford.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citeste articolul complet pe www.ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *