EconomieFără categorie

5 mituri legate de șomajul la români – Finante & Banci

2 minute necesare pentru a citi articolul

Recent, Institutul National de Statistică a publicat un set complex de date privind șomajul și șomerii din România. Potrivit cifrelor publicate, o serie de locuri comune care circulă, se dovedesc incorecte. Cum ar fi acela de pildă, că atunci când înaintezi în vârstă și nu ai de lucru, disperarea te face să accepți orice job. Sau acela că cel mai important motiv de refuz al unui job e cel legat fie de salariul mic, fie de schimbarea domiciliului. Sau că muncitorii imigranți ”fură” locurile de muncă ale românilor și coboară media salarială. Am adunat 5 asemenea locuri comune și ne-am uitat atent la cifre.

1. Cei mai mulți șomeri sunt cei de peste 50 de ani, că pe ei nu-i mai angajează nimeni

Totalmente fals. Tinerii sunt cei mai afectați, în special cei în grupa de vârstă 15-24 ani. Urmează apoi cei 25-34 de ani.

Dar aici lucrăm cu două categorii de șomeri. Cei care au mai lucrat înainte și cei care nu au deloc experiență și care nu au mai lucrat înainte. În prima categorie, a celor care nu au lucrat niciodată, cei mai mulți șomeri sunt evident, tinerii. În a doua categorie, datele se schimbă. Acolo, cei mai mulți șomeri sunt cei din grupa de vârstă 45-54 de ani. Dar și aici, șomerii de peste 50 de ani sunt mai puțini decât tinerii care au mai lucrat.

2. Cu cât ești mai tânăr, cu atât te reinventezi mai ușor și își poți găsi de lucru

Parțial fals. Cei ce 35-45 de ani petrec în medie mai puțin timp în șomaj decât cei de 25-35 ani, arată datele. La primii, durata medie a șomajului este de 14 luni, în vreme la cea de-a doua grupă, de 14,3 luni. E drept, cea mai scurtă perioadă medie a șomajului o au cei tineri (15-24 de ani), de numai 10 luni. Dar și aici, lucrurile depind dacă stai la oraș sau la țară, dacă ești bărbat sau femeie.

3. Pe măsură ce vârsta înaintează, ești tot mai disperat și ai accepta să lucrezi orice

Fals. Tinerii sunt cei care ar accepta orice. Românii între 35-44 de ani care caută un program complet de muncă dar ar accepta și parțial sunt mai puțini decât cei de 25-34 de ani.

4. Cel mai invocat motiv de refuz al unui job e salariul mic sau naveta

Nici vorbă. 20% dintre cei cărora li s-a oferit un job spun că au refuzat pur și simplu, fără să spună de ce. Schimbarea domiciliului a fost invocate de puțin peste 5% dintre respondenți, iar naveta, de 3%.

5. Imigrația ar crește numărul șomerilor autohtoni, deoarece străinii ne-ar lua locurile de muncă

Fals. Această temă, la mare modă în societatea occidental, trebuie nuanțată. Deși mulți vestici sunt convinși că imigranții care vin în țară scad salariile și ocupă locurile de muncă existente, realitatea e ușor diferită. În general, imigrația nu duce neapărat la creșterea șomajului . Mai mulți lucrători înseamnă, de asemenea, mai mulți consumatori și participanți la economie. Pe măsură ce străinii vin și ocupă un loc de muncă într-o economie, ei trăiesc (adică cumpără și consumă) în acea economie, creând oportunități pentru noi locuri de muncă. Dacă Cele mai multe studii pe această temă au ajuns la concluzia că activitatea economică crescută a noilor veniți creează de fapt locuri de muncă prin creșterea economiei.



Citeste articolul complet pe economie.hotnews.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *