Fără categorie

Ce efecte va avea creșterea TVA pentru băuturile cu zahăr și îndulcitori. ”Vom face ca acei oameni să nu mai aibă bani să-și trimită copiii la școală”

5 minute necesare pentru a citi articolul

Trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizante este un subiect controversat.

Măsura este menită să îmbunătățească sănătatea românilor, însă România nu este o țară în care se consumă excesiv astfel de produse. Măsura este asemănătoare introducerii accizelor la țigări și alcool. Dar în toate cazurile prețurile sunt suportate de clientul final. De multe ori, dependența de produse periculoase pentru sănătate se întâlnește mai ales în cadrul familiilor sărace. Iar creșterea prețului nu va face dependenții să se oprească din consum, ci să renunțe la alte cheltuieli esențiale.

Taxa pe sucuri dulci este o altă formă de presiune inflaționistă

Analistul economic Christian Năsulea, directorul executiv al Institutului European pentru Studii Economice (ies-europe.ro), a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se va întâmpla de fapt după creșterea TVA la băuturi nealcoolice cu adaos de zahăr.

”Sunt discuții la nivel european despre obezitate, despre efectele nocive pe care îl are zahărul asupra sănătății. Însă România a optat pentru creșterea TVA în loc să introducă o taxă pe viciu cum există în alte câteva țări europene.

Abordarea în sine nu este neapărat greșită, este preferabilă și această situație pentru niște produse care nu sunt esențiale să fie adus TVA la un nivel normal.

Însă problema aici este că avem o situație în care oricum există inflație, TVA-ul în această situație va fi transferat în totalitate către clientul final pentru că nu sunt niște produse pentru care să existe mecanisme pe cerere și ofertă care să determine cumva ca această taxă să fie suportată în proporție foarte mare de producători. Iar atunci aceasta se transformă într-o altă formă de presiune inflaționistă introdusă într-o perioadă în care statul ar trebui încerce să ne ajute să reducem inflația, nu să contribuie la creșterea acesteia”, a spus Christian Năsulea.

Nu va duce la îmbunătățirea semnificativă a sănătății populației

Specialistul a explicat că la noi în țară consumul de zahăr nu este atât de dramatic cum s-ar putea crede și ca atare nu are un impact la fel de mare asupra bugetelor de sănătate cum este consumul de tutun și alcool.

”Înțelegem care este rațiunea teoretică de sănătate publică, dar nu este nici un moment foarte bun introducerea acestei măsuri și nici nu reprezintă un mecanism care la nivelul României să contribuie major la îmbunătățirea sănătății generale a populației.

Pentru că în România nu se consumă mari cantități de băuturi nealcoolice cu adaos de zahăr încât să avem realmente o problemă de sănătate publică din zona aceasta”, a spus analistul economic.

La ce produse ar fi fost o soluție creșterea aceasta de taxe?

”Argumentul pe care îl avem și de la care pleacă această idee este cel legat de consumul de alcool sau de țigări. Teoria este mai solidă în acest caz pentru că acolo este o problemă de sănătate publică mai mare cu efect asupra bugetului în domeniul Sănătății. Însă și aici problema este legată de ceea ce considerăm a fi un abuz și ce se poate obține în momentul în care mărim taxele acestea foarte mult în încercarea de a reduce consumul.

Studiile arată că nu rezultă un efect așteptat din măsurile de acest fel pentru că nu sunt persoane care le consumă în cantități atât de dăunătoare, iar cei care sunt dependenți le vor consuma oricum la fel de mult și singurul lucru pe care îl obținem este că afectăm semnificativ bugetele unor familii care sunt deja lovite de alte probleme cu un impact social grav cum sunt alcoolism, dependența de tutun care au impact foarte semnificativ asupra calității vieții în familiile respective, iar dacă le mai și creștem prețul, în ideea de reducere a consumului nu-i vom determina pe oameni să se lase de băut și de fumat, vom face ca acei oameni să nu mai aibă bani să-și trimită copiii la școală”, a mai spus Christian Năsulea.

Impactul economic al obezității în România

Obezitatea ar putea fi recunoscută în premieră ca boală cronică în țara noastră. Rapoartele autorităților sanitare arată că 31,4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate (adică peste 4 milioane de persoane), iar până în anul 2030, România va avea peste 490.000 de copii cu obezitate.

Conform unui raport din 2016 publicat pe platforma data.worldobesity.org România este pe locul 89 în lume la rata obezității la băieți 10,69% și pe locul 119 la fete (5,44%).

La adulți, rata obezității este de 22,55% la femei – locul 111 în lume și 24,22 la bărbați – locul 56 în lume.

Dacă tendințele actuale continuă, folosind date din 161 de țări, se anticipează că până în 2060 impacturile economice ale excesului de greutate și obezității vor crește la > 3% din PIB la nivel global. Cea mai mare creștere va fi concentrată în țările cu resurse reduse, impactul economic total crescând de 4 ori între 2019 și 2060 în țările cu venituri mari, în timp ce acestea cresc de 12-25 de ori în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea previzionată a prevalenței excesului de greutate și a obezității cu 5% anual față de tendințele actuale sau menținerea acesteia la nivelurile din 2019 se va traduce în economii de 430 de miliarde de dolari sau, respectiv, de 2,2 trilioane de dolari în fiecare an între 2020 și 2060 la nivel global.

Impactul economic în România este de 3,04% din PIB

În 2019, impactul economic al excesului de greutate și al obezității a fost estimat la 7,6 miliarde USD. Acest lucru este echivalent cu 392 USD pe cap de locuitor și 3% din PIB. Costurile directe și costurile indirecte au reprezentat 12,4% și, respectiv, 87,6% din costurile totale.

Până în 2060, se preconizează că impactul economic va crește la 28,98 miliarde USD. Acest lucru este echivalent cu 1909 USD pe cap de locuitor și 4,5% din PIB și reprezintă o creștere de 4 ori a costurilor totale.

La nivel mondial, evoluția obezității a fost una de creștere accelerată, la nivelul anului 2022 având următoarele date raportate:

  • 800 de milioane de persoane trăiesc cu obezitate, în întreaga lume;
  • Obezitatea la copii se estimează că va crește cu 60% până în 2030, când numărul copiilor cu obezitate va atinge 250 milioane;
  • Costurile cu consecințele medicale ale obezității vor atinge 1 trilion dolari până în 2025.

La începutul anului 2022, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un raport în care avertizează că o „epidemie” de exces ponderal şi obezitate face ravagii în Europa și este responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, echivalentul a 13% din totalul acestora.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *