„Controlul prețurilor nu rezolvă nicio problemă, ci o agravează”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat, joi, că se lucrează la proiectul privind limitarea adaosului comercial la toate produsele procesate în România, menţionând că „există o practică comercială neloială, astfel încât sunt produse româneşti cu adaos comercial foarte mare, iar produsele care vin din import au un adaos comercial foarte mic”.

La situația existentă, soluția prezentată de guvern ar fi ca, printr-un act normativ, toate categoriile de produse din import care nu intră în procesare sau în abatorizare şi sunt vândute ca materie primă vor avea adaos comercial de 5%.

În condițiile în care chiar și cu adaos comercial plafonat, produsele comerciale românești sunt vândute cu un adaos comercial la raft care începe de la 20% (marja de plafonare), rezolvarea Guvernului pare cel puțin contraintuitivă pentru soluționarea problemei.

Conf. Dr. Radu Nechita de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj a explicat pentru Ziare.com de ce soluțiile guvernanților fac dovada unei duble incompetențe, atât economică și în materie de business, cât și politică, intervenționismul în cascadă ducând ca atât producătorii români, cât și cei străini, dar mai ales consumatorii finali să aibă de suferit.

Ministrul Agriculturii a lăudat rezultatele plafonării prețurilor la alimente instituite anul trecut

Potrivit lui Barbu, proiectul privind limitarea adaosului comercial la produsele româneşti va fi finalizat anul acesta, cu predilecție pe baza faptului că plafonarea impusă anul trecut a funcționat pentru micșorarea prețurilor la alimente. „Se lucrează la acest proiect în momentul de faţă. Ştim foarte bine că ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial a fost prelungită de către Parlamentul României până pe 31 decembrie şi le mulţumesc colegilor pentru că şi astăzi vedem o scădere a inflaţiei şi astăzi vedem, din datele Institutului Naţional de Statistică, că indicele preţului de consum a scăzut pe cele 21 alimente de bază din ordonanţa pe care noi am dat-o în Guvernul României, cu procente între 8 şi peste 30%. Se lucrează, nu voi da drumul la acest act normativ până toţi factorii implicaţi, vorbim aici de zona de retail, vorbim de procesatori, vorbim de Consiliul Concurenţei, nu ne vom pune de acord”, a precizat ministrul, după şedinţa de Guvern de pe 16 mai.

Întrebat dacă actul normativ ar putea să fie adoptat până la finalul lunii iunie, Barbu a menţionat că nu crede că acest lucru va fi posibil. „Dar poate fi şi o variantă de aprobare prin ordonanţă, apoi să fie transmis către Parlament pentru aprobare”, a adăugat Florin Barbu.

Eugen Barbu: „există o practică comercială neloială” pentru produsele din import

Florin Barbu a menţionat că proiectul privind limitarea adaosului comercial pentru toate produsele procesate în România este necesar pentru că „există o practică comercială neloială, astfel încât sunt produse româneşti cu adaos comercial foarte mare, iar produsele care vin din import au un adaos comercial foarte mic”.

„Ne dorim foarte mult ca toţi românii să aibă acces la alimente româneşti în retail şi la preţuri corecte. Şi, mai mult de atât, această ordonanţă sau proiect de lege care va veni va sprijini, practic, consumul de alimente româneşti şi creşterea nivelului de procesare în România.” Întrebat dacă prevederile acestui proiect ar putea să fie extinse şi la alte tipuri de produse şi dacă va fi pus adaosul comercial de 5% şi la alte categorii de alimente din import, Barbu a precizat: „V-am spus că pentru acele categorii de produse care intră în România şi nu intră sub incidenţa procesării şi intră decât sub incidenţa ambalării vor avea adaos comercial de 5%. Dacă se importă carne de porc carcasă şi aceasta nu intră în procesare, intră decât în magazinele de retail, are 5% adaos comercial”, a adăugat ministrul.

„Pe noua modificare normal că vor fi mult mai multe produse care vin din import, pentru că în momentul de faţă 5% este destinat decât celor 21 de produse care sunt în ordonanţă aprobată prin lege de Parlament. Adică vor fi pentru toate materiile prime care intră în România şi sunt comercializate fără a intra în procesare sau în abatorizare, dacă vorbim de carne sau alte produse, inclusiv şi lactate”, a indicat ministrul Agriculturii, completând că aceste prevederi vor fi incluse în proiectul de lege sau ordonanţă.

Economist: „Nu este treaba guvernului să controleze prețurile”

Economistul Radu Nechita, a explicat, în dialog cu Ziare.com, că prin deciziile susținute de a interveni asupra prețurilor românești și de import, se produc dezechilibre care afectează enorm piața liberă.

„Este o dublă incompetență. Odată o incompetență din punct de vedere economic – problema nu e dacă e 3, 4, 5 sau 50% plafonarea. Nu este treaba guvernului să controleze prețurile. Economiștii spun de când există știință economică și încă de dinainte de existența științei economice că acest control al prețurilor nu rezolvă nicio problemă, ci o agravează. Și nu este o problemă atât de gravă pe care controlul prețurilor sau a adaosurilor comerciale să nu o agraveze și mai mult.

Mai mult decât atât, noțiunea de adaos de comercial este o fraudă intelectuală – ar trebui să se cheme reziduu comercial, pentru că prețul nu se formează de la cost la prețul de vânzare, adăugând marja intermediarului sau a vânzătorului, ci invers. Se pornește de la cât este dispus consumatorul să plătească. Ne uităm dacă suntem în stare să aducem mărfurile la un cost mai mic pentru noi, și dacă diferența ne convine. Dacă nu ne convine diferența, dacă prețul de achiziție este mai mare decât prețul potențial de vânzare, nu facem tranzacția. Dacă noțiunea de adaos comercial ar fi ancorată în realitate, nicio firmă nu ar da faliment, pentru că indiferent de problemele pe care le-ar avea, doar ar vinde la un preț mai ridicat. Este incompetență și ignoranță economică la nivel stratosferic”, a punctat ferm profesorul universitar.

Mai departe de atât, este vorba despre ignoranță de business, potrivit economistului. „Dacă se dorește importarea anumitor alimente, dacă adaosul comercial este plafonat în țară, operatorii își vor deschide firmă în Ungaria, în Polonia, în Siria sau în Elveția sau în orice altă țară și voi importa firmei străine, unde impozitul pe profit este chiar mai scăzut. Practic, oamenii de business deja știu foarte bine inclusiv cum să ocolească inclusiv plafoanele din țară, guvernanții dovedind inclusiv ignoranță politică pentru că omul este împins să își declare profiturile, ca acum să fie forțat să meargă cu prețuri deja umflate ca să compenseze adaosul, după care tot guvernanții se vor tângui că firmele românești sau supermarketurile care activează în România au marjă de profit foarte mică. Bineînțeles, pentru că profitul a fost deja exportat. Este un îndemn la exportarea profitului. În loc să își declare profitul aici, și-l vor declara la firmele lor mamă sau la firmele constituite în acest scop la fiscalitate mai puțin agresivă decât a noastră.”

Profesorul universitar a amendat logica plafonării atât de reduse la importuri cu justificarea protejării produselor românești. „Noi plafonăm adaosurile din import cu acest scop. Păi de ce nu lăsăm să se dubleze prețurile, să fie alimentele de import mai scumpe decât cele românești. Noi ce facem? Plafonăm adaosul la alimente din străinătate ca să fie prețul mai mic? Oamenii vor consuma produse românești dacă vor fi mai ieftine sau mai bune decât cele din import. Punct.”

Deciziile pernicioase pentru economie afectează prețurile de consum pe toată linia de producție, până la raft

Economistul a punctat, de asemenea, că motivul pentru care nu sunt mai multe produse românești are de-a face cu faptul că oamenii nu se asociază să producă mai mult. Explicația pentru situația aceasta, a explicat economistul, rezidă în faptul că în România producția de bunuri este un proces durează mai mult decât în alte părți, „pentru că România protejează țeparii, escrocii și toți frauduloșii care au reușit să scape basma curată în condițiile în care evident lucrurile sunt în neregulă; își prescriu fraudele și așa mai departe. Oamenii nu se asociază pentru că nu au încredere. Legislația privind falimentul și reorganizarea și lichidarea judiciară sunt făcute în așa fel încât să protejeze debitorul, nu creditorul – escrocul, nu investitorul și întreprinzătorul corect.”

Mai departe, avem o problemă de logistică. Devine nefezabil, a explicat Radu Nechita, să fie dezvoltată logistica românească pentru ca operatorii să colecteze produsele cât sunt ieftine și să fie vândute când sunt scumpe, crescând prețurile produselor când este cel mai dezavantajos pentru producător și vânzându-se în momentul în care produsul este rar, adică ajutându-l atunci pe consumator. În momentul în care un intermediar este penalizat prin plafonări ale adaosului, prin taxarea profitului sau supraprofitului, printre alte constrângeri fiscale, va fi descurajat să investească în dezvoltarea capacităților logistice sau a rețelelor de depozite și transport, „mai ales în condițiile în care nu știe dacă mâine alt ministru nu va veni cu o altă idee de impozitare și de amestecare în libertatea contractuală a oamenilor”, a punctat Radu Nechita.

„Producem în condiții de eficiență mai mică pentru că oamenii nu se asociază, vindem materie primă în loc să vindem produse cu valoare adăugată. Ne lăudăm că exportăm grâu și porumb, în loc să exportăm lapte, carne sau brânzeturi, de exemplu. Așa putem înțelege de ce valoarea adăugată, în loc să fie produsă în România este exportată din motive care țin de istorie, dar și care țin de faptele și ideile politicienilor. Orice intervenție atrage efecte neprevăzute, după care fiecare multiplică intervențiile. Este o multiplicare în cascadă a problemelor.”

Marii retaileri, împotriva plafonărilor de adaos comercial la produsele românești

Marii retaileri reuniți în Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) s-au raliat economiștilor care au condamnat intervenționismul încă de la început, justificând că nu susțin o plafonare a adaosului comercial la produsele românești, acestea ajungând chiar să fie dominante pe rafturile magazinelor. Domeniul reclamă, de asemenea, avalanșa de suprareglementări la care este supus, potrivit Economedia.

Potrivit sursei citate, după introducerea măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru o serie de alimente în 2023, unii producători și comercianți au schimbat gramajul produselor pentru a nu fi afectați de plafonare, iar alții au scumpit alte produse. În prezent, noua măsură propusă este văzută ca fiind corectivă pentru decalajele produse de prima. Mai mult, în contextul macroeconomic în care Guvernul a bătut monedă pe nevoia de colectare ridicată și de micșorare a deficitului bugetar și a datoriei publice printr-un influx mai mare de venituri la bugetul de stat, plafonările de adaos și intervenția pe piața liberă pare, potrivit economiștilor, să arate contradictorie agendei mai ample a Guvernului.

Potrivit sursei citate, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a avertizat că măsura este ineficientă, produce distorsiuni și este de fapt ocolită prin intermediul mecanismului numit ”efectul patului de apă”, prin care producătorii sau distribuitorii transferă pierderile de la produsele plafonate la alte produse cărora le cresc prețul de desfacere. Marii retaileri spun că „au făcut eforturi deosebite pentru asigurarea prezenței la raft în număr cât mai mare a produselor românești, răspunzând astfel încurajărilor, îndemnurilor și chiar solicitărilor venite din partea atât a autorităților, fermierilor, organizațiilor neguvernamentale și tuturor celor care au fost prezenți în spațiul public cu astfel de mesaje” și că au „răspuns cererii pentru produse românești venite din partea consumatorilor”.

Drept urmare, marii retaileri consideră că, acum, când produsele românești sunt dominante pe rafturile magazinelor, fapt vizibil și confirmat chiar de către consumatori, „să vorbim de plafonarea produselor românești poate părea cel puțin contradictoriu”.

Potrivit reacției publice a AMRCR, „sectorul de retail a trebuit să facă față unei adevărate avalanșe de suprareglementări, sub diverse justificări, fără ca obiectivul acestora să fie expus cu claritate sau evaluat ulterior după efectele concrete din piață, invocându-se necesitatea atingerii unor rezultate care s-au dovedit ulterior că nu sunt sustenabile. Ceea ce putem spune cu siguranță este că sectorul de retail este din ce în ce mai copleșit de diversele evenimente care au avut loc pe seama sa și acest fapt se poate vedea și în capacitatea acestuia de a acționa ca un vector economic de creștere economică și recuperare a decalajelor regionale de dezvoltare.”