Fără categorie

Cum am ajuns să pierdem un milion de oameni la fiecare 10 ani / Îmbătrânirea populației. Cauze, consecințe, soluții posibile

10 minute necesare pentru a citi articolul

România este una dintre țările cele mai puternic afectate, atunci când vine vorba despre tranziția demografică către o populație mai în vârstă. Înțelegerea acestui fenomen social nu este doar o chestiune de cifre și statistici, ci este o privire asupra viitorului unei națiuni.

Senior pregatind desertul pentru familieFoto: IMAGO / Imago Stock and People / Profimedia Images

În articolul de față vom discuta despre motivele din spatele îmbătrânirii populației României, vom vedea care sunt pericolele demografice care ne pasc și vom căuta câteva soluții posibile.

Tendința de îmbătrânire în România: o perspectivă statistică

Structura de vârstă a populației României a cunoscut o schimbare dramatică în ultimele decenii, o transformare semnificativă, dar care în lipsa unor politici pro-nataliste va continua din păcate.

Rata natalității din țară scade, iar speranța de viață a continuat să crească. Proporția populației în vârstă de 65 de ani și mai mult a crescut, anunțând provocări sociale, economice și de sănătate semnificative pentru anii următori.

De la recensământul din 2011 și până la cel 2021 România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a spus președintele INS Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată la HotNews.ro. Tudorel Andrei a mai vorbit despre îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani ( cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor) și despre faptul că în următorii ani vom coborî de pe locul al 6-lea în UE ca număr de locuitori pe poziția a 7-a.

România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori, spune Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.

Suntem printre țările europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic, a mai adăugat Dumitru.

„Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”, consideră economistul român

Raportul dintre persoanele în vârstă de muncă seniori este din ce în ce mai dezechilibrat, creând o presiune asupra sistemelor de pensii și a serviciilor de sănătate.

  • Avem 121,2 persoane vârstnice (65 ani și peste) la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mare cu aprox. 20% în raport cu valoarea indicatorului determinată la RPL2011 (101,8).
  • Avem 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, față de 47,0 la RPL2011

Grupul demografic al României de 65 de ani și peste este printre cei cu cea mai rapidă creștere din Europa, o tendință care se estimează că va continua fără încetare.

Consecințele unei forțe de muncă îmbătrânite devin evidente

Consecințele unei forțe de muncă îmbătrânite devin evidente, deoarece un grup de forță de muncă mai mic trebuie să susțină o comunitate mai mare de pensionari.

Această schimbare are implicații de anvergură în diverse sectoare, de la economie la sănătate, creând un efect de undă care atinge fiecare colț al societății românești.

Cauzele îmbătrânirii populației din România

Îmbătrânirea populației din România nu este rezultatul unui singur factor, ci este punctul culminant al unor cauze multiple care sunt interconectate. Înțelegerea acestor cauze fundamentale este esențială pentru elaborarea de politici și strategii eficiente pentru a rezolva aceasta problemă.

Populația României s-ar putea înjumătăți în următorii ani, arată datele Institutului Național de Statistică într-o lucrare publicată recent. Acum 7 ani, aveam un avans considerabil față de Olanda în termeni de populație. Anul trecut, avansul s-a micșorat de la 3 milioane la 1,5 milioane, în condițiile în care în Olanda populația se mărește, iar la noi scade.

Declinul și îmbătrânirea populației vor produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în fiscalitate (taxele și impozitele vor trebui mărite pentru ca numărul tot mai mic de oameni care muncesc să poată plăti numărul tot mai mare de pensii în plată) dar și în societate. Conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat, evoluțiile demografice vor face ca România să coboare cel puțin o poziție în Europa, Olanda urmând să devanseze țara noastră ca număr de locuitori.

Scăderea populaţiei României va fi însoţită de modificarea structurii pe vârste a populaţiei. Populaţia tânără de 0-14 ani va cunoaşte o scădere semnificativă în următorii 30 de ani, iar ponderea tinerilor în totalul populaţiei va scădea de la 16% acum 5 ani la puțin peste 13%. De asemenea, populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani, va cunoaşte o scădere cu 5,8 milioane persoane. Sursa date, aici.

Detalii aici și aici

Rata natalității în scădere

Rata natalității în România este în scădere de zeci de ani, coborând sub nivelul de înlocuire necesar pentru a menține o populație stabilă. În ultimii 35 de ani aproape că s-a înjumătățit- de la circa 60 născuți vii la 1000 femei în vârstă fertilă, la 35 de născuți vii.

Factorii economici, normele societale în schimbare și preferințele de planificare familială au jucat toate un rol în această tendință descendentă, cu implicații pentru generațiile viitoare și creșterea demografică.

Speranța de viață prelungită

Asistența medicală îmbunătățită, o nutriție mai bună și progresele în medicină au dus la speranțe de viață mai lungi. Rezultatul este o populație în vârstă mai înaintată care se așteaptă să pună în timp o presiune tot mai mare asupra asistenței medicala și asupra serviciilor sociale. În ultimii 20 de ani speranța de viață a urcat cu aproape doi ani la bărbați și cu peste un an la femei, după ce înregistrase un recul un recul în timpul pandemiei de Covid

Emigrarea și exodul de creiere

Membrii mai tineri ai populației românești părăsesc țara în căutarea unor oportunități economice mai bune. Acest exod de creiere exacerbează și mai mult dezechilibrul populației, deoarece în țară rămân mai mulți cetățeni în vârstă și mai puțini adulți tineri care să contribuie la creșterea și prosperitatea țării.

Interconectarea tuturor acestor factori prezintă o imagine destul de clară a traiectoriei demografice a națiunii, solicitând intervenții strategice bine țintite. Care deocamdată nu par să intereseze liderii politici, preocupați de alianțe politice și alegeri.

Când 11% din populația unei localități cu puțin peste 5.000 de locuitori spune că are intenția să emigreze iar un locuitor din 3 s-ar muta oriunde în țară sau în afară numai să nu mai stea acolo, înseamnă că ceva nu merge bine în localitatea respectivă. Numele ei e Isaccea, județul Tulcea. Banca Mondială a făcut harta intențiilor de emigrare, luând în calcul 41 de orașe, inclusiv Capitala. La nivelul datelor agregate, 11% dintre românii care locuiesc în orașele de mai jos ar pleca din localitatea de domiciliu pentru minim doi ani, iar dintre aceștia, aproape jumătate ar părăsi România.

Dacă luăm populația comunicată de Statistică pentru acele localități, fluxul de oameni ar depăși 650.000 de locuitori, adică mai mult decât dublul populației Brașovului.

Migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, al mâinii de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii. Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă aproape 40% din populaţiile de emigranţi din România, Republica Moldova, Albania, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan şi Tadjikistan, se arată într-un raport publicat de Banca Mondială (BM)

Mai multe detalii, aici.

Consecințe și provocări

Ramificațiile îmbătrânirii populației României sunt multiple, prezentând o serie de provocări care trebuie abordate de urgență. Aceste provocări acoperă piața muncii, asistența medicală, serviciile sociale și identitatea națională.

Implicații economice

O populație îmbătrânită afectează economia în numeroase moduri. Cu mai puțini oameni în grupa de vârstă activă, există mai puțini consumatori, mai puțină formare de gospodării și o bază fiscală redusă. Impactul rezultat asupra productivității și PIB-ului este substanțial, necesitând abordări inovatoare pentru a susține creșterea economică.

Presiunea asupra asistenței medicale

Cererea de servicii de asistență medicală va crește pe măsură ce generația mai în vârstă necesită asistență medicală mai complexă și specializată. Gestionarea acestei cereri în creștere în cadrul constrângerilor sistemelor de sănătate existente necesită investiții și reforme semnificative.

Dinamica socială și familială

Structurile și rolurile tradiționale ale familiei sunt redefinite pe măsură ce populația în vârstă crește. Conceptul de sprijin intergenerațional, o practică obișnuită în societatea românească, se poate confrunta cu provocări pe măsură ce schimbările demografice modifică peisajul îngrijirii familiale.

Servicii de îngrijire pe termen lung și servicii pentru bătrâni

Pe măsură ce numărul persoanelor în vârstă crește, crește și nevoia de îngrijire pe termen lung și servicii de sprijin. Acest lucru necesită o regândire amplă a serviciilor sociale și a infrastructurii pentru a satisface nevoile unei cohorte de seniori în creștere.

Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă îmbătrânirea populației României, fiecare solicitând o analiză și o strategie atentă pentru a se asigura că țesutul social al națiunii rămâne rezistent.

Atragerea și cultivarea unei forțe de muncă calificate

Eforturile de a inversa emigrarea tinerilor profesioniști trebuie să fie strategice și cu mai multe nuanțe, cuprinzând strategii economice, educaționale și sociale pentru a reține forța de muncă calificată.

Inovație în domeniul sănătății

Inovațiile în furnizarea de asistență medicală și tehnologie pot ajuta la gestionarea cererilor în creștere ale unei populații în vârstă. Telemedicina, serviciile de îngrijire la domiciliu și programele de sănătate preventivă sunt exemple de inițiative care pot ajuta la abordarea acestor nevoi.

Incluziune socială și coeziune

Crearea unei societăți coezive care prețuiește și include cetățenii de toate vârstele este esențială. Acest lucru poate fi realizat prin programe sociale care favorizează conexiunea inter-generațională.

Astfel de strategii integrate sunt cruciale pentru a ne asigura că îmbătrânirea populației României nu este parte a problemei ci parte a soluției.

Tehnologie și medii prietenoase cu vârstele

Folosirea tehnologiei pentru a crea orașe și comunități prietenoase cu seniorii poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții seniorilor. vârstă. De la dispozitive inteligente montate acasă până la planificarea urbană, tehnologia poate juca un rol esențial în crearea unor medii de viață incluzive.

Învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea forței de muncă

Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a oportunităților de dezvoltare a forței de muncă poate ajuta seniorii să rămână activi și implicați în economie. Programele de recalificare și aranjamentele flexibile de muncă pot sprijini o forță de muncă multigenerațională.

Partea proastă e că numărul tinerilor care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare e îngrijorător de mare

Un alt lucru care trebuie avut în vedere de viitorii guvernanți este numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nici nu lucrează și nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză, NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic.

Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie.

Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare e de aproape 20% (în creștere cu peste 3 puncte procentuale față de acum 5 ani), cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%).

Un alt segment de populaţie inactivă din punct de vedere economic îl constituie forţa de muncă potenţială adiţională, reprezentând suma a două categorii de persoane: „inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”. În anul 2022, din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani, peste 200.000 de oameni făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea 56,3% erau femei şi 69,0% locuiau în mediul rural.

Repartizarea pe grupe de vârstă a persoanelor care alcătuiesc forţa de muncă potenţială adiţională arată faptul că cea mai mare pondere o deţin persoanele din grupa de vârstă 25-44 ani (40,0%).

Spiritul antreprenorial nu este încă unul foarte dezvoltat în ţara noastră, ponderea patronilor fiind de numai 1,1% în totalul persoanelor ocupate, însă fenomenul este corelat şi cu politicile fiscale şi reglementările legislative în domeniul muncii.

Concluzie: e nevoie de acțiuni rapide și atent gândite

Implicațiile îmbătrânirii populației României sunt profunde, extinzându-se cu mult dincolo de sfera statisticilor demografice. Ele ating nucleul identității, valorilor și aspirațiilor națiunii. Recunoscând natura multiplă a acestei schimbări sociale, e nevoie să găsim politici atent gândite pentru a aborda din timp provocările și a profita de oportunitățile care vin odată cu schimbările demografice.

Noul Parlament și viitorul Guvern care se vor instala în acest an vor avea de gestionat, pe lângă micile incendii economice care la noi apar frecvent (lipsa cronică banilor la buget, absorbția fondurilor din PNRR, necesarul de investiții, eliminarea corupției) și maladiile cronice de care suferim: îmbătrânirea și împuținarea populației României, migrația externă masivă, reforma pieței muncii, nemaivorbind de rata sărăciei sau de tinerii care nici nu studiază, nici nu muncesc.

Numărul celor care muncesc este mult mai mic decât numărul „inactivilor”

Cum facem să îi aducem în piața muncii pe cei care din diferite motive, lipsesc? De vreo câțiva ani, populaţia activă este inferioară – ca pondere – populaţiei inactive din punct de vedere economic.

În anul 2022, populaţia inactivă era de aproape 11 milioane persoane, din care aproape trei sferturi aveau vârsta de cel puţin 15 ani. Majoritatea persoanelor inactive aveau domiciliul în mediul urban. Grupele de vârstă cele mai afectate de inactivitatea economică sunt cele extreme: populaţia tânără (grupa 15-24 ani) şi persoanele aflate la vârste din grupele superioare (50-64 ani),

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nici n-au lucrat cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri într-o perioadă de referinţă dată, aflându-se în una din următoarele situaţii: erau elevi sau studenţi, pensionari (de toate categoriile) sau erau persoane care desfăşurau numai activităţi casnice; erau persoane întreţinute sau care obţineau venituri, altele decât din muncă.

„Una dintre caracteristicile nefavorabile ale forţei de muncă din România este aceea că populaţia activă este inferioară – ca pondere – populaţiei inactive din punct de vedere economic, iar această situaţie se menţine pentru întreaga perioadă supusă analizei”, arată o analiză a Statisticii

Articol preluat de la: economie.hotnews.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.