Fără categorie

Cum ar putea pierde UE cursa economică cu SUA. Măsurile care se discută la cel mai înalt nivel

4 minute necesare pentru a citi articolul

Economia Statelor Unite a arătat o redresare mai puternică decât a blocului european, după frâna bruscă pusă de pandemia de coronavirus. Liderii europeni din Occident văd performanțele inconsistente ale producției interne ca pe un pericol și caută moduri de a crește competitivitatea Uniunii, analizează Financial Times.

În timp ce modelul american este văzut ca având mai puține reguli, inclusiv în ceea ce privește ajutoarele de stat, decidenții europeni caută să împrumute măsurile de succes de pe cealaltă parte a oceanului fără să afecteze stâlpii Uniunii. Totuși, Europa stă mult mai bine decât SUA la un alt capitol important: inegalitatea.

Statele europene au simțit mai puternic și efectele crizei energetice, pe fondul invaziei Rusiei din Ucraina. Chiar discursul șefei Comisei Europene, Ursula von der Leyen, din septembrie 2023 despre starea Uniunii puncta provocările pe care blocul le are de înfruntat în ceea ce privește forța de muncă, competitivitatea și viitorul energetic. În acel discurs, șefa Executivului european anunța că i-a cerut fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să pregătească un raport amplu despre competitivitate pe continent. Documentul nu a apărut încă, dar Financial Times prefigurează discuția, punctând diferențele dintre economia europeană și cea americană.

Diferențele vizibile

Statele Unite aveau de cinci ori mai multe brevete de invenție în tehnologii digitale avansate decât Uniunea Europeană, arată un grafic al publicației. În același timp, ajutoarele de stat pe care le dă statul american pentru energie regenerabilă și proiecte în sectorul semiconductoarelor fac multiple companii de pe continent să își mute activitatea peste ocean. Draghi ar urma să recomande o integrare mai mare a piețelor de capital și finanțarea domeniilor de interes direct de la Bruxelles, incluzând apărarea, conform publicației britanice.

În aprilie, Nicolai Tangen, directorul executiv al fondului suveran al Norvegiei, declara pentru FT că este îngrijorat că firmele americane depășeau companiile europene în termeni de inovare și tehnologizare. Din perspectiva lui Tangen, acești factori au dus la câștiguri mai mari de pe urma acțiunilor americane în ultimul deceniu. Fondul condus de acesta, bazat pe surplusul produs de industria de petrol și gaze, controlează active de peste 1.600 de miliarde de dolari. Proporția acțiunilor americane a crescut în ultimul deceniu la aproape jumătate din portofoliu. Aproximativ 12% dintre activele fondului sunt în Alphabet Inc, Amazon.com Inc, Apple inc, Meta Platforms Inc, Nvidia Corp și Tesla Inc.

Comisarul European pentru economie, Paolo Gentiloni, subliniază îngrijorările despre adâncirea clivajului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană: „Există un contrast evident între profunzimea piețelor de capital, [definită de] accesul inegal al firmelor la finanțare și costul neuniform al acesteia pentru afacerile din întreaga piață unică”, spunea acesta despre SUA și UE, într-un discurs din 19 martie. Gentiloni argumenta că uniunea piețelor de capital nu este un scop în sine, ci o modalitate de a atinge „suveranitatea financiară a Europei”.

Conform datelor citate de Financial Times, forța de muncă din Statele unite va crește cu peste trei milioane de persoane până în 2030, susținută de valuri și valuri de migrațiune, în timp ce populația activă din Europa este în scădere. În același timp, investițiile nete ca parte din PIB în SUA le-au depășit pe cele din cele mai mari cinci economii europene după criza din 2008. Productivitatea tuturor factorilor de producție continuă să crească în Statele Unite, dar este în scădere în Germania și Franța, două dintre marile economii ale blocului european.

…și cele din fundal

Există și altfel de date care pot fi aduse în discuție. Spre exemplu, este adevărat că producția economică a revenit mai puternic după pandemie. Datele furnizate de Fondul Monetar Internațional arată că produsul intern brut ajustat la inflație (PIB real) era cu 8% mai mare în SUA, în 2023, față de 2019, pe baza calculelor Ziare.com. Pentru aceeași perioadă, economia Franței era doar cu 1,7% mai mare, în timp ce Germania demonstra o creștere de 0,76%. În întreaga zonă euro, creșterea reală din cei patru ani a însemnat 3,23%, iar media statelor din blocul european a fost 4,5%. Luxemburg și Olanda au înregistrat fiecare o creștere reală de peste 6,5%, în timp ce economia România s-a extins cu 8,71%.

Alți indicatori arată o dimensiune mai puțin discutată. În comparație cu cele patru mari economii europene, Statele Unite aveau cel mai mare procent (18,5%) de persoane care trăiau cu mai puțin de jumătate din venitul median înainte de pandemie. Acest indicator este bazat pe venitul care împarte economia în două – jumătate dintre oameni au mai mult, iar restul au mai puțin. Este un indicator important în evaluarea bunăstării unei comunități. Venitul median este ajustat la inflație și la paritatea puterii de cumpărare.

Pentru comparație, în 2019, 18% din gospodăriile din România aveau un venit mai mic de jumătate din cel median, conform datelor Băncii Mondiale consultate de Ziare.com. Luxemburg avea 12,8%, Franța – 11,6%, Germania – 10,7%, iar Olanda – 8,7%. După pandemie, dintre statele analizate, doar România (-1%) și SUA (-3%) înregistrează scăderi notabile pentru anul 2021. Alte măsurători arată un grad mai mare de inegalitate în SUA față de statele Uniunii Europene. Indexul Gini, care măsoară proporția de venit deținută de o anumită parte a populației, era mai mare în Statele Unite decât în orice stat al Uniunii Europene, în 2021, conform datelor Băncii Mondiale.

O măsură mai simplă a discrepanțelor de venituri este dată de World Inequality Database. În 2022, cei mai bogați 1% dintre americani obțineau venituri totale duble față de cei mai săraci 50%, arată graficul. Cu alte cuvinte, 3,3 milioane de oameni aveau venituri duble față de totalul obținut de 166,6 milioane de persoane. În 1980, situația era aproape inversă: jumătate din populație lua 20% din veniturile totale, înainte de taxe, în timp ce americanii din top 1% aveau 10,4%. Anii ’80 înseamnă o politică amplă de facilități date afaceriștilor, în defavoare angajaților, și slăbirea puterii de negociere a muncitorilor organizați în sindicate. Din 1980, cota din venitul total deținută de cei mai bogați 1% dintre persoane nu face decât să crească.

Indicatorii despre inegalitate sunt uneori mai greu de calculat și de vizualizat decât cifrele exacte ale producției naționale, dar inclusiv Banca Mondială subliniază în definițiile oferite importanța acestor date pentru dezvoltare. De altfel, analizele pe termen lung ale cercetătorilor din domeniu arată că inegalitatea a crescut și în Europa, inclusiv în Est, în ultimii 40 de ani, dar mult mai puțin decât în Statele Unite.

Quarterly Report - Editia 4



Articol preluat de la: ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.