Muncitorii din industrie au primit o lovitură dură luni, 22 iulie. Unul dintre marii angajatori din țară a anunțat că va concedia până la 10% din lucrătorii de la o fabrică din Bistrița, un procent echivalent cu câteva sute de angajați. Ziare.com a discutat cu reprezentanții companiei și ai muncitorilor pentru a înțelege mai în profunzime situația.
Liderul de sindicat din Bistrița spune că vestea neagră pentru muncitori este rezultatul unui pariu pe mașinile electrice făcut de conducerea din Germania, care s-a dovedit păgubos, acum că subvențiile pentru vehiculele verzi au scăzut.
Leoni Wiring Systems RO SRL, subsidiara colosului industrial german Leoni AG, fabrică, printre altele, cabluri electrice pentru industria auto. Firma a spus luni că a ajuns în situația de concedieri colective pe fondul unei „scăderi drastice a comenzilor pentru vehicule electrice”. Compania a comunicat marți, 23 iulie, Ziare.com că a informat autoritățile din domeniul muncii și sindicatul care îi reprezintă pe muncitorii din Bistrița de această decizie și că urmează consultări cu reprezentanții angajaților pentru a ține numărul celor concediați colectiv cât mai jos. Aceștia din urmă vor beneficia de plăți compensatorii, a declarat directorul de comunicare, Andrei Rusu.
„Pentru situația în care ne aflăm acum, ”de vină” este piața autoturismelor electrice la nivel mondial. Sau am putea merge mai departe să zicem că ”de vină” este conducere din Germania care a hotărât că vrea să facă din Bistrița punctul de maxim profesionalism, ca să zic așa, al cablajelor de autoturism electric. Acest lucru a început de câțiva ani și ne-a mers bine, iar anul trecut, când a existat o mică criză la autoturismele cu combustie, noi am fost la adăpost și continuam să producem bine”, spune Marinel Strungar, liderul Sindicatului Independent Leoni.
Sindicalistul spune că semnele erau prezente „de câteva luni” că producția de la Bistrița, dependentă de mașinile electrice, va trebui să încetinească drastic. Strungar a declarat pentru Ziare.com că angajații au fost trimiși prin rotație în șomaj tehnic sau că muncitorii și-au epuizat zilele de concediu de odihnă pentru a putea susține întreaga forță de muncă a fabricii. „Toți salariații au făcut eforturi”, spune acesta.
În Europa, anul 2020 a adus un boom al mașinilor electrice, cota de piața a mașinilor pe baterii și a autoturismelor hibride cu încărcare sărind de la 3% la 10%. Majorările au devenit din ce în ce mai puțin spectaculoase, iar, la final de 2023, una din fiecare cinci mașini vândute era electrică, arată datele Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). În jur de 3,2 milioane de mașini electrice au fost nou înmatriculate în Europa anul trecut, trei sferturi din ele în Uniunea Europeană, conform AIE.
„Sfârșitul anului trecut și, bineînțeles, începutul acestui an ne-au găsit în faza în care undeva la 60% dintre lucrările noastre erau pentru autoturisme electrice, restul fiind pentru cele cu combustie. Dar proiectele nu se pot relansa așa de ușor. Pe măsură ce noi am pierdut din comenzi, am început să avem din ce în ce mai mulți oameni de care, practic, nu era nevoie (în producție – n.r.)”, spune liderul de sindicat.
Strungar adaugă că, pe măsură ce producătorii de mașini își recalibrau prioritățile, îndepărtându-se întrucâtva de vehiculele electrice, comenzile s-au împuținat. „Toate astea ne-au afectat. Și ne-au afectat pe rând, nu dintr-o dată”.
Creșterea mașinilor electrice putea să pară continuă acum doi ani, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană avea planuri de a elimina mașinile pe motoare cu combustie începând cu 2035. Aceste planuri au fost destrămate de răsucirea Germaniei, marea producătoare de mașini, în martie 2023, rezumă Euractiv, dând un nou suflu producătorilor de mașini pe benzină și motorină și afectând industria mașinilor electrice.
În prima jumătate a acestui an, înmatriculările mașinilor electrice au crescut cu doar 2%, arată o analiză recentă, pe fondul unor scăderi substanțiale ale subvențiilor acordate de state, dar și odată cu tensiunile comerciale care s-au tradus în taxe de import mai mari impuse de UE pe autoturismele electrice din China.
Recent, chiar gigantul german Volkswagen AG a avertizat că ar putea închide o fabrică din Belgia – o premieră în ultimii aproape 40 de ani pentru operațiunile globale ale producătorului -, pe fondul scăderii interesului pentru vehiculele electrice, conform Reuters.
Cifrele din anii trecuți
Leoni este prezent în România prin trei firme; în afară de cea de la Bistrița, mai există Leoni Wiring Systems Arad SRL, cu puncte de lucru în Arad, Beiuș și Marghita, și Leoni Wiring Systems Pitești SRL, prezentă în Bascov și în Bumbești Jiu. Cea mai mare dintre ele, Leoni Wiring Systems RO, este cea care avea și fabrica de la Luduș – unde au fost concedieri colective, conform liderului de sindicat – și punctul din Cluj-Napoca. Aceasta are și cea mai mare cifră de afaceri, peste 1,87 miliarde de lei anul trecut, anunțând un profit net de aproape 49 de milioane de lei. Practic, în 10 ani, firma și-a dublat cifra de afaceri și și-a triplat profitul: în 2014, vânzările companiei ajungeau la 916 milioane de lei, cu un profit net de peste 16 milioane de lei.
A doua firmă din grup este cea din Arad, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri care a depășit, în premieră un miliard de lei, terminând anul 2023 cu un profit net de peste 24 de milioane de lei. A treia și ultima firmă a multinaționalei care activează în România este cea din Argeș, care, la finalul lui 2023, a avut o cifră de afaceri de peste 653 de milioane de lei, cu un profit net ce depășește 27,8 milioane de lei.
Per total, anul trecut, Leoni a avut în România o cifră de afaceri de peste 3,6 miliarde de lei și un profit net de 728 de milioane de lei, conform datelor publice. Aceleași informații indică un număr mediu de angajați anul trecut care însumează peste 11.400 de lucrători, dintre care peste o treime erau la cea mai mare dintre cele trei firme.
Reprezentantul companiei a spus pentru Ziare.com că aceste numere nu reprezintă realitatea forței de muncă, în prezent fiind în jur de 3.570 de angajați. Compania explică diferența printr-o „fluctuație sezonieră”, în care muncitorii pleacă pe perioada de vară, eventual la muncă în străinătate; Strungar confirmă că există o astfel de scădere și subliniază că datele financiare nu reflectă problemele prin care trece fabrica acum.
„N-au nicio legătură. Pur și simplu, în momentul de față, nu este vorba că lui Leoni nu-i merge bine, ci că problemele sunt diferite. Filialele se bat între ele pentru proiecte, iar, în ultimii ani, noi am avut din ce în ce mai puține pe partea de autoturisme clasice, pentru că preocuparea Germaniei a fost ca Bistrița să devină, să spunem așa, un centru de experți pe partea de producție pentru autoturisme electrice”, a declarat acesta.
Istoria tumultuoasă a Leoni din ultimii ani: conflicte și pagube
Înainte de pandemia de coronavirus, compania apărea recurent în presă în momentele de renegociere a contractelor colective, legate mai ales de fabrica din Bistrița. Încă din 2009, așa cum relata Adevărul, ieșeau la iveală probleme legate de salariile mici și de oboseala muncitorilor, în perioadele în care comenzile creșteau. Punctul culminant al conflictului industrial a venit în 2017, când muncitorii au declanșat un protest spontan, criticând atât comportamentul conducerii, cât și pe cel al sindicatului, condus de Strungar și la acel moment.
La acel moment, angajații au protestat împotriva tăierii sporurilor și a salariilor mici, în general, conform Bistrița Express. Semnarea unui nou contract colectiv, care prevedea o creștere brută de 200 de lei la salariu, nu a fost suficientă, iar angajații au refuzat să intre la muncă și ziua următoare. Acum șapte ani, una dintre angajatele din primul schimb de la fabrica din Bistrița spunea cum este „obligată să-mi iau zile libere din concediu când nu există comenzi, iar dacă rămâi fără concediu ești obligat să îți iei câte o zi concediu fără plată„, conform Bistrița Express.
După ce și-au exprimat public nemulțumirile, mai mulți angajați au spus că au fost forțați să semneze demisii, conform Gazetei de Bistrița, caz preluat și de cel puțin un parlamentar PSD. În aceeași perioadă, plecările ajunseseră să fie constante, iar la târgurile de locuri de muncă organizate în județ, standurile Leoni erau evitate, conform relatărilor din presa locală.
În acea perioadă, cifrele financiare ale companiei arătau cât de importantă este producția din România în marele ansamblu al multinaționalei. În 2015, calcula Cațavencii, doar fabrica din Bistrița a adus 6% din cifra de afaceri globală a companiei, în timp ce, în total, operațiunile din România au fost responsabile pentru 11% din vânzările la nivel de grup. Compania a primit și ajutoare de stat semnificative, inclusiv 10 milioane de euro, în 2015, conform sursei citate.
În 2016, compania a intrat în atenția presei pentru o fraudă electronică imensă: compania a dezvăluit că a fost victima unui furt de 40 de milioane de euro. Crezând că face un transfer către firma-mamă, Leoni Bistrița au trimis banii în două conturi din China, conform Adevărul. Angajații care au realizat efectiv transferul au fost concediați disciplinar, dar s-au apărat în instanță și, în unele cazuri, au și câștigat, conform sursei citate.
Articol preluat de la: ziare.com