AnalizeEconomieFără categoriePolitica

Cum prezinta presa rusa desfasurarea de evenimente din Belarus

5 minute necesare pentru a citi articolul

In timpul protestelor masive, a represiunilor brutale ale politiei si a unei greve generale impotriva disputatei sale realegerii, presedintele belarus Alexander Lukashenko a cerut sprijinul Rusiei. Sambata, Lukashenko a indicat ca el si Putin “au fost de acord ca, la prima cerere, va fi acordata asistenta completa pentru a asigura securitatea Republicii Belarus”.

Rusia, de fapt, a reactionat intr-o maniera necaracteristica, pe masura evolutiei evenimentelor din Belarus.

Cand revoltele au lovit alte foste state sovietice – in special Georgia si Ucraina – Rusia a renuntat la oportunitatile de a-si creste influenta.

Moscova a infatisat acele proteste ca eforturi sustinute de Occident, care au incorporat atat tineri naivi, cat si forte extremiste, folosind aceste argumente in sprijinul actiunilor sale.

In ce priveste Belarusul, strategia Rusiei este deocamdata neclara, titreaza Euro News.

Potrivit Institutului pentru Studiul Razboiului, mass-media statului din Belarus a trebuit sa insereze comentariul potrivit caruia Lukashenko “va invita fortele rusesti” in caz de amenintari militare externe “- aspect pe care presedintele nu l-a specificat.

De obicei, mass-media de stat reprezinta un instrument al guvernelor pentru a-si transmite mesajele politice. Cu toate acestea, in Belarus, una dintre marile televiziuni de stat a intrat in greva, in semn de solidaritate cu protestatarii.

Lukashenko s-a asigurat, insa, ca mesajul cu amenintarea externe la granitele tarii va fi auzit si a tinut un discurs la un miting pro-guvernamental, sambata. Acolo, el a acuzat NATO ca a trimis tancuri si avioane la granita de vest a tarii.

NATO a respins rapid acuzatiile si a spus ca monitorizeaza indeaproape evenimentele din Belarus si a declarat ca prezenta NATO in est “nu reprezinta o amenintare pentru nicio tara”, ci este “strict defensiva”.

Intre timp, mass-media ruseasca pro-Kremlin a pictat o imagine care indica faptul ca Moscova este inca nehotarata daca va veni sau nu in ajutorul lui Lukashenko.

Vera Tolz, profesor de studii ruse la Universitatea din Manchester, a declarat pentru Euronews ca mass-media rusa de stat a fost “atenta” in acoperirea Belarusului.

“Cea mai importanta mass-media este televiziunea de stat. Stirile despre Belarus releva amploarea protestului, natura sa pasnica si faptul ca unii manifestanti au fost arestati si batuti grav. Dar, in acelasi timp, se sustine ca Occidentul incearca sa destabilizeze Belarus, in functie de scenariul Ucrainei. “

Tolz observa ca televiziunea rusa de stat vorbeste si despre ipocrizia Occidentului, aratand cu degetul catre presedintele francez, Emmanuel Macron, care a cerut Europei sa sprijine protestatarii anti-Lukashenko din Belarus, totusi nu a facut acelasi lucru pentru protestele vestelor galbene din galbene, din propria tara.

Mai mult, Tolz spune ca mass-media rusa evidentiaza cat de proactiva este pozitia Occidentului in Belarus, dar totusi avertizeaza Rusia sa nu se amestece.

Saptamana trecuta, purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat ca in Belarus au existat “tentative clare de ingerinta externa in afacerile unui stat suveran de a diviza societatea”. Dar nu a mai elaborat.

“Pozitia guvernului rus poate fi constatata intr-un articol despre situatia din Belarus, publicat de RIA, una dintre principalele agentii de stiri din Rusia, pe 18 august”, mai spune Tulz.

Articolul este un interviu cu un membru al Consiliului de Stat pentru Relatii Internationale al biroului presedintelui Rusiei.

“In timp ce a inceput sa sustina ca Occidentul este dornic sa puna foc peste situatia din Belarus, acest oficial admite ca protestele au inceput spontan si sunt cat sunt de mari, fara nicio actiune occidentala. Totodata, prezice ca, daca Lukashenko nu demisioneaza, protestele vor continua si ca atunci cand sute de mii de oameni protesteaza, nu poti initia o represiune. Folosirea armatei sau a politiei pare a fi de neconceput “, noteaza Tolz.


Ea spune ca afirmatia sugereaza ca “Putin incepe sa realizeze ca Lukashenko si regimul sau nu pot fi salvate. Rusia spera probabil ca ar putea ajuta sau orchestra alegerea succesorului lui Lukashenko, care sa fie mai mult pro-rus decat pro-occidental”.

Spre deosebire de televiziunile de stat, unele site-uri de stiri din Rusia au fost usor critice cu protestele din Belarus.

Argumenty I Fakty a relatat de la evenimente, iar tonul relatarilor lor a fost relativ neutru.

Intr-un articol care prezinta mai multe opinii ale expertilor, despre situatia din Belarus, publicat pe 18 august, majoritatea evidentiaza diferitele moduri in care pot fi implicate puterile straine.

Unul dintre experti ridica intrebari despre canalul Telegram, pe care protestatarii obisnuiesc sa se organizeze. Alexander Malkevich, presedintele Fundatiei pentru Protectia Valorilor Nationale, se intreaba cine finanteaza canalul si observa ca “au aparut instructiuni pentru revolte”, cu cateva zile inainte de alegeri.

Izvestia, o alta sursa de stiri online, se rezuma la actualizarile de stiri despre apelurile telefonice ale presedintelui rus Vladimir Putin cu liderii europeni pentru a discuta situatia din Belarus. De asemenea, a publicat un articol despre declaratiile secretarului general al Partidului Comunist din Rusia, Gennady Zyuganov, concentrandu-se pe el si numind situatia din Belarus un fel de tentativa de lovitura de stat, care “se va raspandi in Rusia”.

Komsomolskaya Pravda a publicat un articol care priveste compozitia miscarii de opozitie din Belarus drept “aparat de stat alternativ”. Autorul se concentreaza asupra sentimentelor nationaliste anti-ruse ale participantilor si ridica intrebari despre finantele lor.

Moskovsky Komsomolets isi informeaza cititorii cu privire la evenimentele din Belarus oferind spatiu decent de exprimare vocilor critice ale protestatarilor. Intr-un articol din 18 august, publicatia il citeaza pe Zyuganov, care a avertizat ca perspectiva caderii lui Lukashenko ar fi in detrimentul intereselor rusesti.

Zyuganov a adaugat ca protestele vor duce la distrugerea statului si a spus ca Svietlana Tikhanovskaya, liderul opozitiei, nu are “niciun program” – “Nu stie ce sa faca, nici in economie, nici in politica”.

Cu toate acestea, se analizeaza si ce s-ar putea intampla daca Lukashenko ar fi rasturnat.

Majoritatea analistilor politici intervievati pentru acest articol sunt de acord cu faptul ca Lukashenko va detine puterea pana in ultimul moment, dar sunt deschise optiunii ca alegerile noi sa aiba loc. Cu toate acestea, sunt sceptici daca opozitia va fi dispusa sa fie suficient de rabdatoare si sa depuna cantitatea de munca necesara pentru a schimba sistemul.

Diversitatea protestatarilor si numarul lor urias – mai mult de 200.000 la Minsk, duminica, dupa unele estimari – scad posibilitatea unitatii belarusului, precum si a Rusiei de a sustine ca protestele nu sunt reprezentative.

Spre deosebire de Revolutia Trandafirilor din 2003, din Georgia, si de protestele in masa din 2004 si 2014, din Ucraina, in Belarus au existat putine sentimente anti-Rusia.

Totusi, Lukashenko a acuzat deseori Rusia ca a incercat sa priveze Belarusul de independenta sa si a facut incercari sporadice pentru imbunatatirea relatiilor cu Occidentul.

“Exista o linie importanta in stirile televiziunii de stat din Rusia: Lukashenko nu a fost niciodata un prieten adevarat sau macar bun partener al Rusiei. El a fost intotdeauna duplicitar”, a spus Tolz, pentru Euronews.

Sambata, Lukashenko l-a sunat pe Putin sa se consulte cu privire la criza si a anuntat ca liderul rus a fost de acord sa ofere asistenta de securitate, daca va fi nevoie. Cu toate acestea, Kremlinul a subliniat doar importanta pastrarii acordului de uniune, dar nu a mentionat posibilitatea unei asistente de securitate si nici nu a oferit alte indicii despre pozitia Rusiei.

Prezenta a 33 de mercenari rusi in Belarus, inainte de alegeri – arestati si acuzati ca au fost trimisi de Rusia sa destabilizeze alegerile – plus legaturile stranse cu Rusia ale unui aspirant din opozitie caruia i s-a refuzat un loc pe buletinul de vot si fost si inchis (Viktor Babariko, fost sef al unei banci rusesti) sugereaza ca Rusia ar fi planuit o strategie de joc de lunga durata, pentru a-l submina Lukashenko.

Rusia nu a indicat cat de mult sau ce fel de ajutor de securitate ar fi dispus sa trimita in Belarus, daca i se solicita acest lucru. Separat, Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva, o alianta formata din sase tari, inclusiv Rusia si Belarus, a declarat ca o cerere de asistenta militara din partea Belarus ar trebui sa fie examinata de toti membrii, iar asta ar putea indica o ezitare in graba de a-l ajuta pe Lukashenko.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *