Ambasadorii la Bruxelles ai statelor membre UE au ajuns miercuri la un acord de prelungire cu un an a scutirii de taxe vamale pentru importurile de alimente din Ucraina.
Important pentru agricultorii români este că noul acord tinde să reducă din avantajele primite de Kiev după ce mai multe state au reclamat că prima formă a acordului de comerț risca să destabilizeze piețele agricole ale țărilor UE. Practic, peste anumite volume unele tarife și taxe vor fi totuși aplicate, oficialii europeni căutând să găsească soluții de compromis între ajutorarea Ucrainei și reclamațiile venite din mai multe țări privind faptul că tranzitul mărfurilor agricole ucrainene deseori nu este respectat, acestea concurând cu filiere de export ale țărilor europene în loc să ajungă la destinație către Africa, prin Istanbul.
Deși UE caută metode ca să poată acorda în continuare scutiri, pentru a putea susține economia Ucrainei după ce a fost invadată de Rusia pe 24 februarie 2022, autoritățile europene au fost presați de grupurile de fermieri din țări precum Franța și Polonia, mai ales, unde au avut loc cele mai ample proteste la începutul anului, să reducă riscul ca produsele agricole europene să devină vădit necompetitive pe piață. Potrivit Reuters, există și voci atât din partea UE, cât și din partea Ucrainei care neagă faptul că importurile ar fi avut un efect redus asupra pieței europene.
Decizia ambasadorilor trebuie încă validată de Parlamentul European, în condițiile în care diplomaţii se aşteaptă la presiuni pentru a adăuga mai multe restricţii. Mediul de negociere este foarte polarizat la Bruxelles, în ceea ce privește modul în care trebuie continuate scutirile începute în 2022 pentru a susține economia Ucrainei.
Problema importurilor de alimente a provocat tensiuni între Ucraina şi Polonia, altfel un susţinător ferm al Kievului. Ministrul polonez al Agriculturii, Czeslaw Siekierski, a declarat că Ucraina doreşte să menţină o abordare liberală a comerţului, în timp ce Polonia consideră că lucruri precum ajutorul umanitar şi militar ar trebui tratate separat de exporturile de alimente pentru a proteja mijloacele de trai ale agricultorilor din Europa Centrală şi de Est.
Cum arată noile reguli negociate de europeni pentru agricultori
Noul acord privește cu precădere extinderea regimului special care va include și un număr mai mare de pârghii economice care să favorizeze piețele locale, în cazul unor produse considerate „sensibile”: carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe și miere, care vor fi supuse taxelor vamale dacă fluxurile lor depășesc volumele medii ale ultimilor trei ani.
Belgia, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a declarat că acordul a asigurat „o abordare echilibrată între sprijinul acordat Ucrainei şi protecţia pieţelor agricole ale UE”. Totodată, niciun produs nu a fost adăugat pe lista celor care ar putea face obiectul taxării, în ciuda presiunilor din partea unor ţări. La începutul acestei săptămâni, atât Franţa, cât şi Ungaria au susținut că grâul ar trebui să fie supus unor tarife vamale, dacă importurile cresc peste nivelul mediu.
Important de notat este că acordul are încă șanse să fie modificat în Parlamentul European. Estimările arată că noile reguli ar putea costa Ucraina aproximativ 330 de milioane de euro în venituri anuale.
Frontiera temporară între Polonia și Ucraina – un nou canal de intrare a cerealelor
Un alt aspect important al situației din prezent este dat de un nou canal de tranzit pentru importuri. Polonia a deschis temporar un punct de trecere a frontierei cu Ucraina, a anunțat Kievul pe 28 martie, potrivit Europa Liberă.
Reprezentanții celor două guverne s-au întâlnit la Varșovia ca să aplaneze o dispută privind importurile de cereale din Ucraina, iar serviciul ucrainean de grăniceri a declarat pe Telegram că 120 de camioane ar trebui să treacă prin punctul de control Uhrîniv Dolhobiciuv, în Polonia și că trecerea va rămâne deschisă până pe 2 aprilie. Anunțul a fost făcut în timp ce guvernele polonez și ucrainean s-au întâlnit timp de mai bine de șase ore la Varșovia pentru a discuta despre o dispută privind importurile de cereale din Ucraina, dar o decizie comună pare prea puțin probabilă, arată sursa citată.
Momentul a fost unul important, în contextul în care punctele de trecere a frontierei cu Ucraina au fost blocate de săptămâni întregi, fermierii polonezi cerând reimpunerea taxelor vamale la importurile agricole din Ucraina, scutite de taxe după izbucnirea conflictului, acum doi ani.
„Este greu să ne așteptăm la vreo decizie după aceste discuții, la orice acord specific, de exemplu, pe probleme agricole. Suntem încă în dialog și ambele părți – cel puțin pentru astăzi – nu sunt pe deplin mulțumite”, a declarat Jan Grabiec, șeful biroului premierului, potrivit Europa Liberă, pe filiera Reuters.
Înainte de izbucnirea protestelor, Polonia se declarase interesată să încheie un acord cu Ucraina, care să permită comerţul cu produse agricole pe bază de licenţe de export/import, similar cu cel convenit de autorităţile de la Kiev cu România şi Bulgaria, astfel încât să înceteze protestele de la graniţa Ucrainei.
Ce au însemnat cerealele ucrainene pentru agricultorii români
Deși Comisia Europeană a propus un plan prin care cerealele din Ucraina doar să tranziteze statele vecine, realitatea din teren este cu totul alta, arată o analiză AGRO TV. Atât materia primă, cât și produsele procesate au invadat de ceva vreme piața intracomunitară. Majoritatea celor care produc la noi în țară, se plâng ca nu mai pot să își vândă marfa. Cezar Gheorghe, expert analist în comerțul cu cereale, a explicat, în cadrul unei apariții televizate la AGRO TV, pericolul la care se expune țara noastră prin această delăsare în ceea ce privește mărfurile ucrainene. „Să ne punem barierele de siguranță măcar acum pentru că, eu personal cred că ne-au luat Portul Constanța, o să ne ia și Dunărea în curând. Pentru că Odesa nu mai rezistă mult, dacă nu există ajutor militar, traversând spre Uniunea Europeană”. Analistul a explicat faptul că România, înainte de război, trimitea marfă, fiind comerț intracomunitar, înspre Spania, în special porumb, între timp exportul scăzând substanțial în favoarea Ucrainei.
Acordurile inițiate acum doi ani de Ucraina cu Uniunea Europeană stipulează că mărfurile ar trebui să tranziteze spațiul comunitar către continentul african. Atât specialistul român, cât și voci din agricultura europeană reclamă că cerealele ucrainene nu ajung la destinație, rămânând pe piața europeană. „Trebuie dovedit clar că tranzitul cu cereale pleacă din strâmtoarea Bosfor printr-o comisie mixtă, de exemplu, pe teritoriul României de la Ministerul Transporturilor, de la Autoritatea Vamală, care să comunice eficient cu partea ucraineană”, sugera Cezar Gheorghe la începutul lunii martie.
Acesta a explicat faptul că din partea Comisiei Europene au venit de la început recomandări ca tranzitul ucrainean să fie asigurat, dar ca piața internă să fie protejat prin antrepozite vamale în care să adăpostiți marfa ucraineană, precum și culoare predefinite și puncte de control pentru ca autoritățile române să se asigure că marfa ajunge într-adevăr unde trebuie să ajungă. Practic, cele mai mari probleme pe care le au agricultorii români cu tranzitul cerealelor ucrainene este faptul că, fiind scutite de taxe vamale, printre alte beneficii garantate de Uniunea Europeană, mărfurile ajung, fie legal, fie pe piața neagră, să ”canibalizeze” filierele de export ale României, precum și ale țărilor vecine.
Ultimele date compilate de Autoritatea Vamală Română arată că, în perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2024, peste 440.000 de tone de grâu și aproximativ 300.000 de tone de porumb din Ucraina au fost plasate în regim vamal de tranzit în România. Potrivit Forbes, cantitățile sunt foarte mari, în condițiile în care, în perioada 2 mai – 31 decembrie 2023, circa 990.000 de tone de grâu și aproximativ 18.000 de tone de porumb au traversat țara noastră, cu toate că de la 2 mai 2023, România a impus măsuri restrictive privind anumite produse originare din Ucraina, precum punerea în liberă circulație a grâului și porumbului, cu excepția executării contractelor semnate înainte de intrarea în vigoare a regulamentului sau a anumitor tipuri de porumb, sub egida unor Regulamente de punere în aplicare venite de la Comisia Europeană.
Cu toate acestea, în perioada 2 mai – 31 decembrie 2023 au fost puse în liberă circulație aproape 100.000 de tone de cereale – grâu și porumb, inclusiv pentru însămânțare – de origine Ucraina, cantități importate potrivit exceptărilor prevăzute de un regulament al Comisiei Europene, arată sursa citată.
Articol preluat de la: ziare.com