Mai multe localități din țările vizitate de turiștii români au anunțat introducerea de noi taxe pentru vizitatori sau majorarea celor existente. În timp ce multe orașe care se bazau pe turismul sezonier pentru dezvoltare economică au avut de suferit în pandemie, patru ani mai târziu, unele dintre cele mai faimoase destinații din lume se confruntă cu o problemă din polul diametral opus: turismul excesiv.
În încercarea de a ține sub control numărul vizitatorilor, mai multe orașe, printre care și destinațiile preferate ale românilor, introduc sau măresc taxele de turism. Banii strânși astfel vor putea fi folosiți pentru a finanța proiecte de infrastructură și, în general, pentru a susține dezvoltarea locală, susțin autoritățile locale.
În Spania, Barcelona a mărit suprataxa pentru cazări turistice. Începând cu luna aprilie 2024, contravaloarea acesteia este 3,25 euro și se va adăuga unor taxe deja impuse pentru cazări, care variază în funcție de numărul de stele al hotelului. Spre exemplu, turiștii care se cazează într-un hotel de cinci stele din orașul portuar plătesc 3,5 euro, la care se adaugă suprataxa aprobată de consiliul orașului, pentru un total de aproape 7 euro. Fiecare turist în parte este responsabil pentru a plăti aceste sume pentru perioada cazării, până la șapte nopți în același hotel.
În Portugalia, Portimão este cea mai nouă localitate din regiunea Algarve care adoptă o taxă de turism, conform presei portugheze. Măsura a intrat în vigoare din martie 2024 și presupune un cost de 2 euro per persoană pe noapte, în timpul sezonului aprilie-octombrie. În restul anului, taxa pe noapte este de 1 euro. Atât în sezon, cât și în extrasezon taxa se aplică pentru șapte nopți de cazare și exclude copiii de până în 13 ani. O altă localitate din regiunea cu acces la Oceanul Atlantic, Albufeira, ar putea introduce o taxă începând cu luna mai 2024. Pentru această localitate, turiștii ar urma să fie taxați cu 2 euro pe noapte, dar doar în timpul sezonului.
Pentru Bali, insula indoneziană faimoasă pentru nisipurile sale aurite și cultura spirituală, călătorii vor plăti aproape 9 euro la aterizarea pe aeroportul Ngurah Rai. Taxarea a început în februarie 2024, iar banii vor fi folosiți pentru „administrarea deșeurilor, conservarea siturilor culturale și a mediului înconjurător”, scria o publicație australiană la vremea respectivă.
Românii care vor să viziteze Veneția vor avea de plătit o taxă de acces în valoare de 5 euro, în cazul în care nu sunt cazați în orașul gondolelor din Italia. Administrația orașului a pus bazele acestui sistem în urmă cu 5 ani, iar, când sistemul va fi complet operațional, taxa va varia între 3 și 10 euro, scrie ziarul la Repubblica. Vizitatorii care vor avea de plătit sunt cei care intră în oraș între orele 8.30 și 16.00, în perioada 25 aprilie – 14 iulie inclusiv, conform unui calendar publicat de municipalitate. Principalele perioade vizate sunt cele de sfârșit de săptămână. Copii sub 14 ani sunt scutiți de la plata taxelor, la fel ca persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora, dar toți vor trebui să își rezerve intrarea în oraș prin platforma web.
În Italia, nu mai puțin de 1.000 de localități i-au taxat pe turiștii care le-au vizitat, strângând în total peste 700 milioane de euro, conform publicației italiene Panorama. În principiu, taxele practicate de orașele din Italia sunt între 1 euro și 5 euro de persoană, pe zi, dar acestea pot fi mai mari în orașe cu un aflux mai mare de turiști, precum Roma, Florența sau Milano.
Grecia este una dintre cele mai populare destinații turistice pentru români. Țara mediteraneană și-a înlocuit taxa de turism cu una de „reziliență la schimbări climatice”, pentru anul 2024. Contravaloarea taxei de climă variază între sezon și extrasezon. În cele mai aglomerate perioade, prețul începe de la 1,5 euro, pentru cele mai ieftine hoteluri, și ajunge până la 10 euro per cameră pe noapte, pentru stațiunile de cinci stele.
Schimbarea vine după ce, în anul precedent, Grecia a fost lovită de precipitații fără precedent, urmată de caniculă. Aceste fenomene au dus la distrugeri și la zeci de decese.
Popularitatea statului elen a adus, însă, și nemulțumiri printre cetățeni. Odată cu creșterea în popularitate apare și o creștere a prețurilor pentru localnici și a costurilor locuințelor. Din cauza faptului că unii proprietari aleg să își transforme locuințele în mini-pensiuni (bed and breakfast) pe care le închiriază pe perioade scurte turiștilor, numărul apartamentelor disponibile pentru chiriași scade. Per total, cetățenii reclamă o creștere a chiriilor care crește costurile de trai, ducând chiar la proteste.
Haris Doukas, noul primar al Atenei, a fost ales pe o platformă care includea promisiuni de a rezolva problema turismului excesiv.
Începând cu 15 ianuarie, turiștii care vor să viziteze faimoasa Hagia Sofia din Istanbul vor plăti echivalentul a 25 de euro, după o decizie a ministerului turismului din Turcia, conform presei locale.
În ianuarie 2023, Turcia a început colectarea unei taxe de cazare de 2% din costul cazării. Contravaloarea acesteia este colectată de hotelieri de la agențiile de turism sau direct de la oaspeți, conform unei analize de specialitate. În plus, 2024 a venit cu taxe noi și obligații suplimentare pentru proprietarii care vor să facă închirieri pe termen scurt în regim hotelier, conform presei locale. Reglementările, venite pe fondul presiunilor făcute de patronatele hotelurilor, obligă proprietarii să se înregistreze pe o platformă guvernamentală, cu scopul de a rezolva probleme de siguranță, igienă și evaziune fiscală. La fel ca alte țări care au înregistrat un boom turistic, prețurile în sectorul imobiliar au crescut.
Aceste măsuri sunt parte a unei tendințe de tranziție către un turism sustenabil, explică purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Traian Bădulescu, pentru Ziare.com.
„Este clar un trend pentru destinațiile suprasaturate. Vorbim din ce în ce mai mult de turism durabil, de conservarea mediului, a comunității și a tradițiilor. Este vorba de păstrarea echilibrului unei destinații, până la urmă. (…) În Veneția, înțeleg taxa, fiind doar pentru cei care nu se cazează. Este ca și cum ai vizita un muzeu sau o expoziție, banii ajută, totuși, la conservarea orașului și a comunității locale”, a declarat consultantul în turism.
Trebuie făcută o distincție între taxele menite să susțină activitatea turistică într-o localitate și cele create pentru a controla numărul turiștilor, cum sunt cele enumerate mai sus.
„Există o taxă turistică practicată cam în orice stațiune sau oraș, atunci când te cazezi, și în România și în multe alte țări. Este o taxă care se duce către promovare, către comunitatea locală – în general, către organizația de turism – și e normală. Nici nu e o taxă enormă. La noi, pe litoral, era 5 lei în unele stațiuni”, a spus purtătorul de cuvânt.
România este, însă, departe de a avea nevoie de astfel de măsuri. Turismul în țară este încă în dezvoltare, iar politica este mai degrabă una țintită spre a aduce turiști, nu spre a controla un număr prea mare, susține Bădulescu. Pe termen scurt, situația nu se va schimba, în opinia sa, dar, pe viitor, anumite orașe istorice din România și autoritățile din Delta Dunării ar putea fi nevoite să introducă măsuri de control.
„Noi încă așteptăm turiști, nu avem prea mulți. Numărul e în creștere, dar e drum lung. (…) În viitorul mediu și îndepărtat, este posibil (să avem astfel de măsuri – n.r.). (…) Eu zic că România va începe să aplice taxe când va avea de la 6-7 milioane de turiști în sus, față de 3 milioane în 2019. (…) Ca idee, mă gândesc la Delta Dunării, pentru că este rezervație naturală UNESCO. Nu trebuie să se ferească de turiști mulți, dar trebuie vizitată cu atenție. Este, totuși, ceea ce avem noi unic în Europa pe partea de natură, cea mai mare deltă și cea mai bine conservată. Aș vedea și orașe istorice, precum Sighișoara sau Brașov, poate stațiuni montane – în general, locuri cu natură sau cu multe monumente istorice”, conchide Bădulescu.
Articol preluat de la: ziare.com