Fără categorie

Dobânda mai mare la începutul creditului nu este abuzivă. Adevăratele semnale proaste care ar trebui să îngrijoreze clienții băncilor

9 minute necesare pentru a citi articolul

Începând din 16 mai 2023, când ANPC a anunțat sancțiuni contravenționale împotriva a 11 bănci cu cote de piață importantă în România, s-au ridicat mai multe probleme cu privire la ce anume constituie cu adevărat o clauză abuzivă într-un contract de creditare și care este măsura în care deținătorii de credite trebuie să se informeze mai temeinic cu privire la transparența documentului pe care l-au semnat.

De la explicarea concretă a calculului dobânzii până la problemele care pot apărea în timpul unei refinanțări, Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a explicat pentru Ziare.com ce întrebări trebuie adresate băncilor și care sunt obligațiile românilor, în calitate de consumatori, pentru a se proteja de eventualele abuzuri în timpul rambursării unui credit pe termen lung.

Prin politici sau clauze abuzive înțelegem tot ceea ce se referă la ascunderea de informații, introducerea în contract a unor clauze care lasă posibilitatea băncii să modifice și să introducă ulterior comisioane și orice decizie care ar îndepărta executarea contractului de modul în care a fost acesta conceput inițial. Radu Nechita a delineat o serie de situații în care băncile pot manifesta un comportament abuziv în relația cu consumatorii de credite.

1. Orice rată procentuală formulată de bancă trebuie pusă în context

”De exemplu, dacă avem o clauză care prevede o dobândă variabilă, întrebarea pe care trebuie să o pună clienții este: «În funcție de ce?»”. În urmă cu câțiva ani acest răspuns putea varia, iar una din explicații ar putea fi că dobânda ar putea fi influențată de resursele pe care banca le poate atrage.”

Economistul a explicat că în anii 2000 băncile practicau dobânzi variabile care depindeau de resursele financiare pe care le putea atrage banca – o astfel de clauză poate fi abuzivă deoarece controlul asupra deciziilor financiare pleacă complet din mâinile consumatorului de credit, iar clauza trebuie refuzată.

Dacă, în schimb, rata dobânzii este variabilă în funcție de o rată de referință pe care banca nu o poate controla, atunci, sigur, clientul poate să accepte sau nu. Dar în momentul în care clientul a agreat formarea dobânzii din rata de referință (IRCC sau ROBOR) și o marjă fixă a băncii, ambele făcând obiectul contractului de creditare, deja are loc un acord transparent și nu se poate pune problema unei clauze abuzive.

Totodată, în ceea ce privește riscurile produse de explicarea echivocă a procentelor, băncile ar putea să se comporte într-o manieră înșelătoare atunci când introduc un articol în contractul de creditare care le oferă posibilitatea de a modifica, pe perioada de rambursare a creditului, marja fixă care compune dobânda. ”Nu poți face un contract care prevede că două părți se înțeleg asupra unei stipulații, dar una din părți poate modifica pe parcurs acea stipulație așa cum dorește. Pentru ce mai există atunci?”, punctează economistul.

2. Rambursarea anticipată: teren fertil pentru posibile clauze abuzive

În momentul în care oamenii devin nemulțumiți de sumele pe care le au de rambursat, iau legătura cu brokeri de credite pentru refinanțări, fac economii sau pur și simplu intră în posesia unor fonduri și încearcă să facă rambursări anticipate. Clauzele abuzive pot apărea în modul în care este structurat contractul în ceea ce privește rambursarea anticipată. Unele bănci practică un comision de rambursare anticipată, care poate fi doar pe cinci ani sau în procente aparent mici, precum 1%, dar pe toată durata creditului. Obligația consumatorului în acest caz este să înțeleagă cu claritate dacă va plăti 1% din valoarea inițială a creditului sau dacă se va aplica pe valoarea soldului rămas.

O altă problemă care poate apărea în cazul rambursării anticipate este neclaritatea cu privire la suma exactă pe care se recalculează creditul în urma rambursării. ”Dacă, de exemplu, la un credit există un sold rămas de rambursat de 80.000 de euro, iar deținătorul vine la bancă cu 30.000 de euro, acesta trebuie să înțeleagă exact ce se întâmplă cu acei bani. Ce plătesc eu? Altfel spus, tot contractul respectiv, se recalculează în rate constante, dar dobânda negociată inițial nu se mai aplică la suma rămasă de 80.000 de euro, ci se calculează la un sold rămas de 50.000 de euro. Acest lucru se va traduce, la aceeași perioadă de rambursare, în rate mai mici sau în re-eșalonări pe o perioadă mai scurtă. Dacă, în schimb, băncile refuză în vreun fel negocierea rambursării anticipate, acesta constituie un comportament abuziv.”

Băncile, așadar, frizează limitele legii în momentul în care operează calcule pentru o rambursare anticipată și nu reduc soldul pe care se aplică dobânda.

3. Lipsa de transparență cu privire la contractele standard reduc posibilitatea dialogului

Un contract limitează comportamente posibile ale părților, reduce incertitudinea și stabilește care este târgul, punctează Radu Nechita. Acesta a sesizat faptul că băncile manifestă cu adevărat un comportament abuziv atunci când nu fac publice contractele standard pe care le folosesc pentru încheierea acordului de împrumut.

ANPC-ul are autoritatea să impună băncilor să facă publice aceste contracte, a explicat acesta. ”Dacă îți pasă de consumatori, obligă băncile să facă public pe siteurile lor contractul standard care, conform lor, nu se poate negocia. Acestea ar trebui să permită publicului să le consulte înainte ca oamenii să plătească comisioane de analiză în cadrul biroului băncii și înainte să apară alte costuri aferente unui credit imobiliar, precum evaluatori și cheltuieli de notariat. Băncile ar trebui să permită clienților să facă un pre-screening al contractelor standard și chiar să permită consultanților financiari și presei să disemineze clauzele contractuale pe înțelesul publicului larg.”

În momentul de față, băncile eliberează o sumă de informații precum scadențare preliminare, motoare de calcule, însă nu fac publice aceste contracte standard, conform explicațiilor specialistului. Parte din motivele invocate ca justificare se referă la protejarea informațiilor de concurență: ”Scuza aceasta nu stă în picioare. Orice bancă poate să își trimită un angajat să facă mistery shopping și, cu un efort marginal, să obțină informații despre activitatea concurenței. Ba mai mult, practicile de studiu al concurenței sunt firești în orice domeniu.”

Care sunt obligațiile românilor înainte de a-și face un credit și cum se pot proteja

Judecând după felul în care au fost formulate comunicatele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, motivul pentru care 11 din cele mai importante bănci care activează pe piața română au fost sancționate contravențional cu peste 550.000 de lei se referă la ”practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă. Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă.”

Radu Nechita susține faptul că felul în care au fost redactate și justificate aceste sancțiuni arată faptul că inspectorii ANPC au dovedit ”un grad ridicat de ignoranță economică, o lipsă de experiență în matematici financiare și în drept”. Acesta a indicat că, deși băncile operează uneori costuri ascunse, deși se fac deseori vinovate de comunicare deficitară cu publicul, calculele precum cele de mai sus, de care se sperie românii, derivă de fapt dintr-o lipsă de informare corespunzătoare înainte de contractarea unui credit. Economistul atrage atenția privind o serie de responsabilități pe care oamenii le au atunci când se gândesc la deschiderea unui împrumut.

Documentare temeinică prealabilă – apelarea la consultanța financiară pentru împrumuturi mari pe termen lung.

Deschiderea unui împrumut ar trebui văzută ca orice altă achiziție importantă din viața unui consumator. Dacă construirea unei case, cumpărarea unui autovehicul, sau chiar un telefon mobil nou vine la pachet cu perioade lungi de documentare online, întrebări puse specialiștilor sau cunoștințelor care au trecut prin procese similare, achiziția unui credit bancar ar trebui să fie însoțită de aceeași seriozitate în înțelegerea mecanismelor de construire a dobânzilor și proceselor de rambursare. În momentul în care cineva se înhamă la deschiderea unui credit de 50 de mii de euro, de exemplu, pe perioade de 25 sau 30 de ani, devine firească necesitatea unei cheltuieli de câteva sute de lei direcționată către un consultant financiar non-afiliat băncii care urmează să ofere creditul, care să pună clientul în temă cu structura de bază a rambursării unui credit și a eșalonării unei dobânzi, explică expertul.

Așa cum un cumpărător nu ar avea încredere doar în indicațiile oferite de vânzătorul unui vehicul dintr-un parc auto, la fel consilierul băncii care oferă creditul va avea comisioane și target-uri și, invariabil, informațiile primite direct în sediul băncii înainte de semnarea contractului de creditare riscă să fie incomplete sau echivoce în lipsa unei înțelegeri clare a procesului. ”El nu este agentul tău, el este agentul băncii, plătește pe cineva să îți explice dacă nu te pricepi”.

Înțelegerea clară a dobânzii: de ce oamenii plătesc cu adevărat mai puțin la începutul unui credit

”Dobânda este prețul nerăbdării celui care împrumută sau compensația răbdării celui care economisește. Cedarea folosinței capitalului sau al bunurilor are un preț, iar dobânda este un fenomen economic inevitabil, fie și numai pentru faptul că bunurile disponibile astăzi sunt mai valoroase decât bunurile disponibile în viitor, fiindcă bunurile disponibile astăzi pot satisface nevoi prezente și viitoare, pe când cele disponibile în viitor pot satisface doar nevoi viitoare”. Un împrumut de 100 de mii de euro cu o dobândă de 10% ar presupune achitarea unei dobânzi de 10 mii de euro de an. Cât timp? În funcție de durata împrumutului. Dacă împrumutul e făcut pe 20 de ani, în fiecare an ar trebui să se ramburseze 5000 de euro. Pe lângă principal, consumatorul trebuie să plătească o dobândă, iar asta presupune că în primul an, suma plătită înapoi băncii va ajunge în cuantum de:

10.000 euro (dobânda, procentul de 10% din suma totală de 100.000 de euro) + 5000 euro (principalul – suma totală împărțită la 20 de ani) = 15.000 de euro (suma totală de rambursat în primul an).

În anul următor, deținătorul de credit va plăti o rată compusă din principal și 10% din suma rămasă, adică cei 5000 de lei la care se adaugă 10% din 95.000 de euro. Profesorul clujean a explicat un model simplificat de explicare a calculării dobânzii la un împrumut format din rate descrescătoare – plătirea aceleiași părți din capital la care se adaugă dobânda aferentă soldului rămas. În acest model, atât dobânda, cât și valoarea ratei, ca efect, vor descrește până la lichidarea creditului.

O înțelegere clară a modului în care se aplică rata unei dobânzi pentru un împrumut pe termen lung scoate din discuție abuzul în acest context, deoarece o proporție de tipul 75% dobândă – 25% principal în primii ani este doar rezultatul calculului matematic de aplicare a procentului de dobândă agreat de părți contractual pe suma rămasă.

Oamenii în general tind să nu fie confortabili cu tipul acesta de rate, pe fondul ideii că nu vor ca ponderea dobânzii din ratele inițiale să fie mai mare decât capitalul de rambursat. De aceea, o opțiune căutată este cea a creditelor cu dobândă fixă. ”Ce fac de fapt e să își prelungească în viitor povara pe care ar considera-o prea grea în prezent”.

Ratele constante la credite cu dobânzi variabile sunt, în schimb, metode prin care oamenii pot să acceseze credite mai mari. Creditele cu rate constante sunt calculate pe baza unei ecuații economice care rezultă în ceea ce se numește anuitate constantă (valoarea lunară de rambursat rămâne identică, chit că rata este compusă din dobânzi fixe sau variabile la care se adaugă capitalul împrumutat).

Așadar, printr-un calcul matematic, în cadrul unui împrumut pe termen lung cu dobândă variabilă similar exemplului de mai sus, valoarea totală a fiecărei rate nu va descrește în timp, ci se va menține identică. Diferența este că în componența sa, dobânda va fi mai mare la început, deoarece se aplică unei valori mai mari de rambursat. Principalul de rambursat va fi mai mic în primii ani, iar pe parcursul rambursării, proporțiile se vor inversa, prin faptul că în componența ratei constante dobânda va scădea, iar principalul va crește.

“Dobânda se calculează la suma rămasă și se adaugă la sold, după care, anuitatea constantă va permite rambursarea unei mici părți din capital. De aceea, este normal ca, la jumătatea creditului, să nu fi rambursat jumătate din sold.”

Acestea sunt doar câteva cazuri în legătură cu care românii sunt sfătuiți să se documenteze înainte de contractarea unui credit sau de începerea unui demers de rambursare anticipată. Apelarea la un consultant financiar sau, dacă este posibil, la o documentare personală serioasă cu privire la structura unui împrumut și înțelegerea atât a drepturilor, cât și a responsabilității ambelor părți este una din cele mai importante metode prin care românii se pot apăra de orice clauză aparent incertă sau înșelătoare din cadrul unui contract de creditare.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.