Fără categorie

”Este o veste bună și o veste proastă în același timp”

8 minute necesare pentru a citi articolul

Agenţia de rating Fitch a reconfirmat, vineri, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă a economiei. În urma anunțului, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a făcut în weekend o intervenție pe Facebook, în care a semnalat că ţara se află pe drumul cel bun şi că suntem priviţi cu încredere de investitori şi de partenerii internaţionali.

Acesta a adăugat că reconfirmarea ratingului României este o veste excelentă și că vine ca o recunoaștere a eforturilor Guvernului de a controla deficitul bugetar. Cristian Păun, conferențiar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București, a semnalat într-un dialog cu Ziare.com că ratingul Fitch este o veste bună care ascunde o veste foarte proastă. Profesorul universitar a explicat că România se află în momentul de față într-o situație foarte sensibilă, reconfirmarea ratingului nefăcând decât să arate cât de aproape suntem de un vot de neîncredere din partea agenției de rating dacă planurile Guvernului pentru absorbția fondurilor PNRR pentru acoperirea deficitului bugetar nu vor ieși la liman. Economistul a semnalat și că politizarea acestui anunț nu ar trebui să aibă loc în condițiile precare în care se află țara noastră din punct de vedere financiar.

Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de statutul de membru al Uniunii Europene şi de fluxurile de capital de la UE care sprijină investiţiile şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare ţărilor din aceeaşi grupă de rating (BBB), conform evaluării agenţiei citate de Agerpres.

„Anunţul Fitch reprezintă o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar, pentru a sprijini mediul de afaceri şi pentru a promova o creştere economică sustenabilă. Încrederea agenţiilor de rating ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung. Priorităţile Ministerului Finanţelor rămân implementarea măsurilor care asigură consolidarea fiscal-bugetară şi a celor necesare asigurării unei creşteri economice sustenabile a României. Suntem hotărâţi să ne menţinem pe calea reformelor şi să continuăm să ne îmbunătăţim ratingul şi perspectiva economică în viitor”, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în evaluarea realizată, Fitch menţionează atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în perioada recentă (2022 şi prima jumătate a anului 2023), cât şi stabilitatea politică de care s-a bucurat ţara noastră începând cu finalul anului 2021. Totodată, agenţia evidenţiază şi datoria publică stabilă a României, precum şi trendul descendent al inflaţiei din ţara noastră.

Ce reprezintă ratingul Fitch și care este impactul său asupra economiilor globale

Ratingurile de credit (acordat de organizații precum Fitch, S&P sau Moody’s) au început să aibă o utilitate mult mai extinsă față de momentul în care au fost introduse în fluxurile financiare internaționale. Nevoia pentru aceste sisteme de rating de credit a apărut când piețele financiare s-au deschis la nivel global și au început să apară tot mai multe fluxuri între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare.

Agențiile de rating analizează o țară și pot stabili care este riscul asociat unei investiții în titluri de stat, obligațiuni guvernamentale, care este riscul unei investiții din partea unei entități private într-o țară sau care este riscul la care se supune un investitor care vrea să cumpere acțiuni pe piața de capital. Mai recent, ratingurile se mai folosesc și pentru activitățile de import-export și fundamentare a unei decizii de internaționalizare – când o companie dorește să se extindă într-o piață externă, va folosi acest sistem de ratinguri pentru a evalua dacă se orientează înspre România sau o țară vecină.

Ratingurile se ierarhizează pe o scară de la A la E, cinci clase de risc, dintre care primele două, A și B, reprezintă zona sigură a investițiilor, sau zona ”verde”, companiile putând să investească în aceste țări fără să aibă probleme majore. În celelalte clase de risc, C, D și E, apar probleme semnificative, acolo fiind nevoie de elemente adiționale: asigurări, garanții pentru investiții sau negocierea cu guvernul respectiv în contextul probabilității că vor apărea conflicte civile, războaie ș.a.m.d., a explicat pentru cititorii Ziare.com expertul în economie Cristian Păun, conferențiar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

”Pentru România, din păcate, chiar dacă noi ne bucurăm că a venit Fitch cu o astfel de veste și nu ne depunctează, este o veste bună și o veste proastă în același timp. Vestea bună este că nu suntem depunctați, fiindcă depunctarea însemna să fim trecuți în clasa C, adică în zona ”roșie”.

Noi suntem, de peste 20 de ani, într-o zonă foarte sensibilă, în clasa B, în vecinătatea C-ului, adică la limita de jos a clasei B (BBB-/F3) și orice înrăutățire a situației noastre ne poate trece în zona C de risc. Acest lucru ar însemna că vom fi și mai evitați și izolați de capitalul internațional, în contextul în care nu suntem deja foarte vizitați de investitori. Înseamnă și că toate împrumuturile pe care le vom lua, fie că e vorba de guvern sau de entități private, le vom contracta mai scump”, a explicat Păun.

Expertul a precizat că ratingul informează decizii pentru investitori deja, validând astfel și contextul actual în care nu suntem la nivelul altor țări când vine vorba despre investiții străine: ”Nu se întâmplă foarte multe lucruri în sensul acesta tocmai din cauza plasării noastre într-o clasă de risc apropiată mai degrabă de clasa C și nu de clasa A, superioară clasei B în care ne aflăm. Noi nu am făcut foarte multe lucruri de-a lungul timpului ca să îmbunătățim percepția comunității internaționale de afaceri și de investiții, fapt pentru care am stagnat în partea de jos a clasei B către C și ne confruntăm cu acest risc ca în momentul în care apare o problemă politică majoră, să fim depunctați.”

De ce vestea bună a reconfirmării ratingului Fitch nu este bună pe termen lung

În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,9% în anul 2023, respectiv de 3,2% în anul 2024, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante, atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Proiecțiile se bazează pe o anumită rată de absorbție a fondurilor europene, pe o anumită intrare de resurse, a precizat Cristian Păun. ”Orice resursă externă pe care o pierdem și nu o absorbim din banii europeni a devenit foarte importantă pentru bugetul României și echilibrul bugetar. Menținerea ratingului se bazează pe anumite așteptări pe care le are Fitch cu privire la Guvernul României și care cu siguranță nu a scăzut în intensitate atunci când vorbim de a aplica reforme, de a absorbi bani pentru care țara s-a angajat în fața Uniunii Europene”

Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt continuarea reducerii deficitului bugetar care ar susţine şi o scădere fermă a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut pe termen mediu, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

Pe de altă parte, persistenţa unor deficite bugetare mari care ar conduce la o traiectorie ascendentă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, cât şi deteriorarea semnificativă a rezervelor de lichiditate externă, urmare a menţinerii unor deficite de cont curent mari şi a reducerii intrărilor de capital extern, sunt citaţi ca factori care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară, precizează comunicatul Ministerului de Finanțe.

Cristian Păun a întărit faptul că vestea primită dinspre agenția Fitch este cu adevărat bună în contextul în care nu suntem depunctați și pentru că avem un conflict la frontieră, acest element contând foarte mult în clasamentele internaționale de rating. ”E bine că avem o confirmare că rămânem stabili pe această zonă de rating, dar există riscul foarte mare ca dacă nu reușim să echilibrăm România pe zona finanțelor publice și să rezolvăm problema deficitului bugetar, să avem o depunctare fără doar și poate, atunci fiind foarte greu de reparat. Noi nu am reușit să îmbunătățim această clasă de rating ani buni, ori în momentul în care ei ne vor depuncta și ne vor trece în clasa C de risc, ne va lua enorm de mult să revenim pe poziția în care suntem în momentul de față. Uitându-ne în urmă, nu am reușit să îmbunătățim mare lucru nici ca să urcăm mai sus în clasa B în care ne aflăm”, a detaliat profesorul universitar.

Cu toate acestea, expertul a atras atenția cu privire la entuziasmul manifestat de ministrul Marcel Boloș: ”Dacă ar fi fost o recunoaștere a vreunui efort, ar fi avut loc o îmbunătățire a ratingului. Faptul că ei ne mențin în momentul de față în aceeași clasă de risc nu e o recunoaștere a nimic, pentru că deficit excesiv avem din 2019 încoace. Nu ar trebui politizat acest rating deoarece, așa cum spuneam, este o veste bună care, în spate, ascunde o veste foarte proastă. Faptul că în loc să îmbunătățim acest clasament, noi ne bucurăm că suntem menținuți în aceeași poziție de rating, care se află mai degrabă înspre zona C și nu către zona A.”

Riscurile datoriei externe crescânde: dobânzi mai mari și periclitarea percepției externe cu privire la solvabilitatea țării

În general, Ministerul Finanțelor se uită la ratingurile care vizează obligațiunile guvernamentale ale României emise pe piețele internaționale și cumpărate de investitori străini: fonduri de investiții, bănci de investiții sau investitori individuali. Practic, Fitch spune prin sistemul de rating investitorilor că pot cumpăra în continuare obligațiunile României pentru că are în continuare capacitatea de a da înapoi banii pe care îi mută de la voi.

”Sigur că acest lucru se întâmplă deoarece noi mereu am folosit împrumuturi noi pentru a plăti împrumuturile mai vechi – am rostogolit aceste împrumuturi. Cred că aici Fitch ar trebui să fie un pic mai atentă fiindcă gradul de îndatorare al României a crescut destul de mult și într-o zonă destul de problematică, la cum arată România, iar datoriile rostogolite de țara noastră sunt împinse mai departe cu dobânzi tot mai mari. Aceste dobânzi deja au ajuns să fie similare cu bugetul educației naționale ca procent din PIB, ceea ce spune destul de multe.

Dacă mai continuăm să ne culcăm pe o ureche, să ne bucurăm de ce ne spune nouă Fitch astăzi și considerăm acest lucru un succes al finanțelor României, riscăm să avem probleme. Ar trebui să fim mai serioși, mai responsabili și să nu aplaudăm lucruri care ar trebui să ne îngrijoreze”, a punctat economistul Cristian Păun.



Articol preluat de la: ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.