Fără categorie

Ministrul de interne austriac, despre intrarea României cu granițele terestre: Să punem în primul rând în aplicare acest compromis / Orice altceva este contraproductiv

6 minute necesare pentru a citi articolul

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre.

Gerhard KarnerFoto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia

Prezent, luni, la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre, transmite News.ro.

„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.

În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.

Să punem în primul rând în aplicare acest compromis

„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.

„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner. „Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne. „Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul – n.r.) şi apoi sunt posibili următorii paşi.

A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.

Președinția belgiană susține la Consiliul JAI intrarea totală a României în Schengen

Declarațiile au fost făcute în contextul în care la Bruxelles are loc Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Reuniunea ce a început luni și se va încheia marți are pe ordinea de zi subiecte precum spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, combaterea traficului de droguri, criminalitatea organizată etc.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat luni, înaintea Consiliului JAI, că România ar putea aduce mai multă stabilitate zonei Schengen, ar putea întări zona Schengen şi nu este deloc corect să continuăm să avem doar o integrare parţială.

„Este adevărat că am făcut un pas important în decembrie anul trecut, intrând în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar cred că acest progres ar trebui urmat de un alt pas chiar în acest an. Vom lucra în acest sens cu colegii şi prietenii noştri din Austria, din alte state membre”, a mai spus Predoiu.

Preşedinţia belgiană a Consiliului UE va continua să lucreze pentru o aderare deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene, a declarat luni ministrul de interne belgian Annelies Verlinden, după încheierea primei zile a Consiliului JAI, potrivit Agerpres.

”Am evaluat decizia foarte importantă adoptată în decembrie anul trecut care va conduce la ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime în România şi Bulgaria începând de la 31 martie. Doresc să transmit cele mai calde felicitări celor două ţări implicate şi preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru această realizare majoră. Vă pot asigura că preşedinţia belgiană a Consiliului UE va continua să lucreze pentru o aderare deplină la Schengen în concordanţă cu recomandările Comisiei”, a spus Verlinden în conferinţa de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de interne europeni.

Cancelarul austriac vine miercuri și joi la București

Unsprezece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană vor veni la București, în 6-7 martie, la Congresul Partidului Popular European (PPE). Printre cei care și-au confirmat prezența se află și cancearul austriac Karl Nehammer, principalul opozant al intrării României în Schengen.

Europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan a spus că, la Congresul PPE de la Bucureşti, cancelarul Karl Nehammer „ar avea ocazia să vadă că nu din România vin persoanele care solicită azil în Austria”

El a declarat că speră ca România să obţină cât de curând aderarea deplină la Schengen, dar a adăugat că discuţiile pe acest subiect vor avea loc abia în a doua parte a acestui an.

Europarlamentarul Rareș Bogdan a susținut că aderarea deplină la Schengen s-ar putea obţine în acest an: „Da, da, poate fi 2024 cu un anunţ prietenos făcut de liderii partidului de guvernământ din Austria, chiar la congresul de la Bucureşti (…) Nu vreau să creez aşteptare”.

Marcel Ciolacu susține că totul se va rezolva până la finalul anului

Premierul Marcel Ciolacu a susținut luni că România va intra și terestru în Schengen până la sfârșitul anului 2024.

„România peste o lună de zile va intra aerian şi maritim (în Spaţiul Schengen – n.r.). Normal că va trebui o atenţie şi mai mare, vor fi provocări mai mari, fiind la început. Eu vă garantez că până la sfârşitul anului acesta, România va intra în Schengen terestru. Anul viitor, România nu va mai avea vize cu America, iar în 2026, România va intra în OECD, cel mai important proiect de ţară este aderarea la OECD”, a declarat premierul.

„Astea sunt cele mai importante lucruri pe care le au de făcut decidenţii din România”, a adăugat Ciolacu.

Intrare parțială a României în Schengen, din 31 martie

Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.

Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.

Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.

Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate. De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”

Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025. Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.

„Ar fi greșit”

​​Ministrul de Interne Gerhard Karner a susținut și la finalul lui 2023 că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „ar fi greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre.

„Ar fi greșit în stadiul actual. Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare. Nu este vorba doar despre România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este în dezordine. Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei. Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european. Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață. Numai atunci poate exista din nou libertate deplină de călătorie în UE”, a declarat Karner într-un interviu pentru Die Presse.

Articol preluat de la: www.hotnews.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.