După oscilații minore înregistrate în a doua parte a lunii martie, prețurile grâului continuă să scadă pe piețele de capital, iar proiecțiile de piață sugerează că această tendință de depreciere va persista pe parcursul anului 2024. Numeroase țări mari importatoare de grâu practic aleg să nu achiziționeze cereale în prezent, deoarece percep prețurile actuale de pe piața de mărfuri ca fiind excesive. În contrast, fermierii din România se confruntă cu dificultăți grave, iar acordurile stabilite de Uniunea Europeană pentru a proteja interesele fermierilor europeni, inclusiv cei români, nu adresează problema grâului.
Deși liderii de la Bruxelles încearcă să contracareze acțiunile Rusiei de a se impune ca principal exportator de grâu pe piața globală și să stabilizeze stocurile europene scăzute, negocierile și acordurile convenite au loc în umbra unei crize care afectează nu doar fermierii și piața de import-export, ci și prețurile pentru consumatorii finali.
Potrivit unor analize de preț făcute de Agro TV, specialiștii din industrie estimează o scădere continuă a prețului în următoarele luni pe măsură ce se apropie perioada de recoltare, însă există și semne care indică spre o menținere a cotațiilor la nivel mai ridicat. Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole, a fost citat de televiziunea de profil explicând faptul că grâul se vinde în acest moment, în Portul Constanța, cu aproximativ 186 euro/tonă, iar acest nivel va rămâne valabil și în săptămânile următoare. În ceea ce privește perioada verii, prețul mărfii ar urma să scadă, însă temperaturile ridicate și seceta din acea perioadă reprezintă factorii imprevizibili care ar putea influența aceste fluctuații de preț
„Rusia dorește să acapareze afacerea cu grâu pentru export și dorește să-și consolideze rolul global de vânzător principal, cu minim 25% din tot comerțul global. Stocurile la nivel european au scăzut de la 19,9 milioane de tone, la 12,1 milioane de tone. Acest lucru va consolida și va împinge un nivel de preț pe perioada următoare.
Prețul grâului în acest moment, în Portul Constanța, este similar pentru recolta veche și recolta nouă. Avem un nivel de 186-188 euro/tonă în acest moment, însă pe măsură ce ne vom apropia de recolta nouă, prețurile ar putea să se degradeze. Cu toate acestea, să știți că ne așteaptă o lungă vară fierbinte și acest lucru ar trebui să ne dea de gândit tuturor în ceea ce privește performanța vânzărilor în presiunea de recoltă”, a precizat Gheorghe, potrivit sursei citate.
Estimările pentru perioada recoltei din vară a grâului românesc
Referitor la sezonul de recoltat, expertul prognozează că prețul grâului se va stabiliza în jurul sumei de 175 de euro/tonă pentru marfa expediată în Portul Constanța. Aceasta ar reprezenta „limita suferinței”, sub care vânzarea produsului ar genera pierderi semnificative pentru agricultori. „Rămân la ceea ce am afirmat anterior, că s-ar putea ca prețul grâului să atingă 175 euro/tonă în CPT Constanța. Acest nivel reprezintă o barieră care ar trebui să nu fie depășită, deoarece există un nivel de suferință economică dedesubtul căruia vânzarea nu mai este viabilă”, a insistat Cezar Gheorghe, conform Agro TV.
Practic, expertul punctează că există un scenariu în care piața va cădea atât de mult pe acest sector de marfă, încât agricultorii nu vor mai practica un preț viabil nici măcar pentru a-și scoate investiția și munca, fiind nevoiți să vândă în pierdere.
Ofertele pentru prețul grâului la sfârșitul lunii martie cuprind un preț pentru livrarea producției curente, recoltate în anul precedent, dar și un preț pentru recolta viitoare, cea de vară. Agricultorii au posibilitatea de a semna contracte anticipat pentru culturile din teren, având în vedere că prețurile propuse sunt chiar mai avantajoase decât cele pentru stocurile existente.
Prețul grâului de panificație din stocurile anului precedent este cotat DAP Constanța la 925 de lei pe tonă. Această valoare este inferioară prețului contractat pentru noua recoltă de grâu, de asemenea DAP Constanța, care este de 935 de lei pe tonă. Aceste prețuri sunt orientative și pot fi negociate de către agricultori în funcție de volumul de marfă, termenele de livrare și alte clauze contractuale.
Pentru context, la finalul lunii martie, Bursa Română de Mărfuri a indicat prețuri variate pentru grâu, cu o cotă FOB Constanța de 1.019 lei pentru perioada 14-20 martie. În detaliu, în regiunea de vest, prețul a scăzut la 887 lei pe tonă, în est a ajuns la 932 lei pe tonă, marcând o scădere, iar în sud, prețul a rămas stabil la 877 lei pe tonă. Diferențe sunt observate și în ceea ce privește grâul destinat furajului, cu prețuri ce variază în funcție de regiune; în vest, a crescut la 809 lei pe tonă, în est a scăzut la 899 lei pe tonă, iar în sud a crescut la 869 lei pe tonă, arată date sintetizate de Agrointel.ro.
Cum contracarează autoritățile criza prețurilor: UE semnează un nou acord cu Ucraina pentru protejarea piețelor agricole europene
În cursul lunii martie, ambasadorii statelor membre UE au convenit la un acord cu privire la importurile de produse agricole ucrainene care vizează prelungirea importurilor de produse agricole ucrainene, scutite de tarife vamale, cu o „abordare echilibrată între sprijinul pentru Ucraina şi protejarea pieţelor agricole din UE”, potrivit anunţului făcut pe 27 martie de preşedinţia belgiană a UE.
UE ajunsese deja la un acord provizoriu care acorda producătorilor ucraineni de alimente acces fără taxe vamale pe pieţe din UE, până în luna iunie 2025, însă cu noi limite la importurile de cereale. În schimb, Franţa şi Polonia au făcut un apel pentru noi restricţii, pentru a evita ceea ce ele au catalogat drept destabilizarea pieţelor agricole din UE. Noul acord anunţat de preşedinţia belgiană este similar cu cel provizoriu la care se ajunsese anterior, fiind modificată perioada de referinţă utilizată pentru a decide când se aplică o „frână de urgenţă”, prin introducerea de tarife vamale la unele produse.
Acordul iniţial stipula că tarifele vor intra în vigoare la carne de pasăre, ouă, zahăr, ovăz, porumb, crupe şi miere, dacă importurile vor depăşi valorile medii din 2022 şi 2023. Noul compromis extinde, practic, perioada de referinţă pentru a include şi al doilea semestru din 2021, nefiind adăugate noi produse pe lista celor la care se va aplica „frâna de urgenţă”. Foarte important de precizat este că acordurile nu au inclus expres grâul şi orzul.
Toate aceste discuţii cu privire la produsele ucrainene au avut loc pe fondul protestelor fermierilor europeni îndreptate împotriva normelor de mediu ale UE şi a importurilor ieftine. În mai multe ţări din Uniunea Europeană fermierii au ieşit pe străzi, nemulţumiţi de obstacolele birocratice, măsurile UE destinate combaterii schimbărilor climatice, precum şi eforturile de a ajuta Ucraina să îşi vândă cerealele.
La rândul său, Ucraina susţine că dezbaterile referitoare la limitarea importurilor de cereale din Ucraina sunt motivate politic. În acest sens, ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a declarat pe 25 martie că solicitările venite din partea mai multor state membre ale Uniunii Europene, vizând limitarea importurilor de cereale din Ucraina, sunt motivate politic şi nu reprezintă o problemă economică pentru acele guverne. Declaraţiile au venit înainte ca Solski să participe la reuniunea miniştrilor europeni ai Agriculturii din 26 martie, moment la care blocul comunitar era criticat pentru propunerea de prelungire a tarifelor vamale preferenţiale acordate Ucrainei. Mai multe state membre au spus că cele mai recente propuneri ale Bruxelles-ului nu merg suficient de departe pentru a rezolva problemele create de afluxul de cereale ucrainene, o acuzaţie respinsă de Mikola Solski.
„După părerea mea, astăzi, asta nu este o problemă din punct de vedere comercial. În primul rând este o problemă politică, pentru a îndeplini cererile fermierilor din UE. Dacă luăm cifrele şi ne uităm la ele în mod obiectiv, cred că 80% din subiectele care sunt discutate vor dispărea”, a spus Mikola Solski, într-un interviu pentru Bloomberg.
Trinomul UE – Rusia – Ucraina în negocierile pentru exportul și importul de grâu
Potrivit agenţiei franceze Intercereales, în sezonul 2022-2023, UE a importat de peste 17 ori mai mult grâu moale din Ucraina decât în sezonul anterior, dinainte de război, citată de Agerpres la începutul lunii aprilie. În contextul în care liderii din Uniunea Europeană dezbăteau răspunsul UE la plângerile fermierilor cu privire la normele de mediu şi suspendarea tarifelor la importurile agricole din Ucraina de la invazia Rusiei în 2022, pe 22 martie, Comisia Europeană a propus impunerea de tarife la importurile de cereale din Rusia şi Belarus, în încercarea de a împiedica Moscova şi Minskul să denatureze pieţele din UE şi de a-i linişti pe fermierii europeni care au protestat luni de zile faţă de importurile ieftine. Comisia a precizat că tarifele au fost, de asemenea, concepute pentru a limita capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul din Ucraina şi pentru a-i reduce vânzările de cereale furate din Ucraina.
UE a evitat în mod expres să impună sancţiuni asupra produselor agricole ruseşti pentru a nu perturba aprovizionarea globală. Comisia a declarat că, prin aceste tarife, tranzitul cerealelor prin blocul comunitar către alte ţări va fi în continuare permis, la fel ca şi finanţarea, asigurarea, depozitarea şi transportul unor astfel de livrări. Tarifele vor fi de 95 de euro pe tonă pentru cereale şi 50% pentru seminţele oleaginoase. Acestea vor putea fi aplicate după aprobarea guvernelor din UE, care probabil îşi vor da avizul conform în câteva săptămâni.
Rusia a exportat 4,2 milioane de tone metrice de cereale, seminţe oleaginoase şi produse derivate în UE în 2023, în valoare de 1,3 miliarde de euro. Un oficial al Comisiei a declarat că aceasta reprezintă aproximativ 1% din piaţa UE. Cu toate acestea, Comisia a considerat că există riscul ca importurile să crească, având în vedere că exporturile totale de grâu ale Rusiei au ajuns la 50 de milioane de tone, de la 35 de milioane de tone în mod obişnuit, completa Agerpres la finalul săptămânii trecute.
Pe plan intern, în România, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, s-a confruntat cu o moţiune simplă depusă de deputaţii USR împotriva sa. Semnatarii moţiunii au afirmat că Florin Barbu îi tratează cu dispreţ pe fermieri şi îi sfidează pe românii care plătesc zilnic, în piaţă şi în magazine, preţuri mărite. Potrivit textului moţiunii, produsele cu preţ plafonat au dispărut de pe raft sau au fost scumpite prin scăderea gramajului per produs, iar INS anunţă că preţurile la alimente continuă să crească.
„Am citit cu atenţie rândurile acestei moţiuni simple, ce este, în fapt, o înşiruire de lozinci, propagandă şi multe neadevăruri, tipice USR. Că este o moţiune total neserioasă ne putem da seama încă din titlu. Să vorbească despre Ceauşescu exponenţii securiştilor de rit nou este cel puţin jenant. Dar semnatarii acestei moţiuni pot profita de moment să explice românilor unde s-au dus banii din conturile României”, a declarat, pe 25 martie, Florin Barbu, în plenul Camerei, citează Economica.net.
Potrivit acestuia, Guvernul Coaliţiei PSD – PNL a alocat agriculturii un buget istoric de 2% din PIB în 2024, „bani pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc”. În plus, Barbu a transmis în plenul Camerei şi faptul că au fost introduse două proiecte de independenţă energetică în sistemul de irigaţii, pe finanţare europeană, inclusiv prin PNRR, şi a amintit despre începerea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, potrivit sursei citate.
Programul Investalim prin care au fost alocate 600 de milioane de euro în procesare şi Programele de creştere a efectivelor de porci şi păsări au fost alte proiecte amintite de ministrul Agriculturii la dezbaterea moţiunii. La sfârşitul lunii martie, Florin Barbu a anunţat că ministerul pe care îl conduce pregăteşte un proiect de act normativ conform căruia adaosul comercial al retailerilor pentru produsele româneşti să nu depăşească 20%.
„Până pe 31 decembrie, Ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial a fost transpusă de către Parlament în lege. Este în derulare în momentul de faţă un proiect legislativ prin care, împreună cu colegii mei de la Ministerul Agriculturii, vrem ca toate produsele agroalimentare care sunt procesate în România să aibă un adaos comercial corect. Nu mai vrem ca pe rafturile retailerilor din România adaosul comercial la produsele româneşti să depăşească 20%. Astfel, produsele româneşti să aibă adaos comercial limitat până în 20%, iar la produsele care vin din import retailerii să pună orice adaos comercial doresc. Pentru că în momentul de faţă, dacă facem o analiză, şi am făcut această analiză, produsele agroalimentare româneşti au adaos comercial mai mare decât produsele care vin din import în magazinele de retail”, a explicat ministrul Agriculturii, pe 29 martie.
Articol preluat de la: ziare.com