Fără categorie

„Traficanţii spun că este mai uşor ca niciodată să ajungi în Europa”. Mișcarea făcută înaintea vizitei la București de ministrul de Interne al Austriei, care a blocat intrarea României în Schengen

7 minute necesare pentru a citi articolul

După ce la sfârşitul anului trecut s-a opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, motivând că cele două ţări nu au reuşit să împiedice imigraţia ilegală, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a prezentat, marţi, la Viena, o situaţie care arată că în 2022 în Austria ar fi fost reținuți cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români. Datele au fost făcute publice de Gerhard Karner cu o zi înaintea vizitei pe care urmează să o facă la București, prima în mandatul său.

Gerhard KarnerFoto: ALEX HALADA / AFP / Profimedia

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, date care ar dovedi că „traficanţii spun că este mai uşor ca niciodată să ajungi în Europa”, iar acest lucru s-ar reflecta şi în numărul de reţineri făcut de autorităţile austriece, scrie presa austriacă, potrivit News.ro.

„Brutala mafie a traficanţilor va continua să fie combătută cu hotărâre”

Karner a susținut, în conferinţa de presă, că „brutala mafie a traficanţilor va continua să fie combătută cu hotărâre”, el spunând că în acest scop se bazează pe controlul punctelor de frontieră şi al zonelor de frontieră atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

  • „Un semnal important este scoaterea din ţară şi repatrierea.
  • În 2022, au fost făcute aproape 13.000 de repatrieri. Aproximativ 40% au fost efectuate cu forţa, în timp ce 60% dintre cei în cauză au plecat de bunăvoie”, a declarat Karner.

Datele lui Karner: Românii, pe locul al patrulea în topul traficanților de persoane reținuți în Austria

Conform datelor prezentae de ministrul austriac de Interne, în 2022 au fost reținuți în Austria 712 traficanţi – cu 61% mai mulţi decât în 2021. În 2021, 441 de traficanţi au fost reţinuţi în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în aceşti ani chiar şi faţă de situaţia de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autorităţile austriece au prins doar 242 de traficanţi, „semnificativ mai puţini”.

Doar în 2015, anul în care Europa a trecut prin criza imigranţilor ce fugeau de războiul din Siria, a existat un bilanţ mai mare, cu 1.108 persoane reţinute, a susținut Karner, care a prezentat în conferința de presă mai multe grafice privind situația traficanților de persoane.

Dintre traficanţii reţinuţi în 2022 în Austria, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni – 103, urmaţi de turci – 68, ucraineni – 53, români – 52 şi austrieci – 34.

Peste 100.000 de persoane ar fi fost traficate în Austria în 2022

Karner a prezentat raportul pentru 2022 privind traficul de persoane alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig.

Potrivit lui Tatzgern, anul trecut, peste 100.000 de persoane au fost traficate în Austria. Într-un caz recent, la începutul lunii aprilie, 35 de refugiaţi au fost găsiţi înghesuiţi într-un camion în care stăteau închişi de 70 de ore, erau deja în hipotermie şi „aproape să se sufoce”.

  • „Aceste fapte arată încă o dată brutalitatea mafiei traficanţilor”, a declarat Karner.
  • „Traficanţilor nu le pasă de oameni. „Nu trebuie să strice marfa” este deviza traficanţilor, aşa vorbesc despre vieţi omeneşti”, a declarat, la rândul său, Gerald Tatzgern.

În 2022, au existat patru decese în rândul celor care erau traficaţi, a spus el.

Omul care s-a opus aderării României la Schengen vine miercuri la București

Gerhard Karner, cel care alături de cancelarul Austriei s-a opus aderării României la Schengen, ar urma să vină miercuri la București.

Conform unor surse oficiale, una dintre întâlnirile oficialului austriac ar urma să fie cu ministrul român de Interne, Lucian Bode.

Vizita în capitala României este o premieră pentru Gerhard Karner, a notat exxpress.at.

Potrivit publicaţiei austriece, „tema principală va fi situaţia migraţiei în UE, în special lupta comună împotriva traficului de migranţi şi a abuzurilor în materie de azil, precum şi protecţia frontierelor externe”.

Ce a spus Gerhard Karner despre „obiectivul comun al Austriei și României”

  • „România şi Austria doresc să continue să coopereze îndeaproape în domeniul securităţii.
  • Obiectivul nostru comun este de a continua să exercităm presiuni asupra Comisiei Europene, în primul rând pentru a face mai robustă gestionarea frontierelor externe şi de a sprijini ţări precum România în acest sens.
  • Numai un management funcţional al frontierelor externe permite libertatea de călătorie fără graniţe în cadrul Uniunii Europene”, a declarat ministrul austriac de Interne, referindu-se la spaţiul Schengen.

Publicaţia citată preciza că, în pregătirea vizitei sale la Bucureşti, Gerhard Karner s-a întâlnit deja vinerea trecută cu ambasadorul României la Viena şi a avut o convorbire telefonică video cu omologul său român.

Ministrul austriac, care s-a opus la sfârşitul anului trecut aderării României şi Bulgariei la Schengen, a primit săptămâna trecută vizita omologului său din Spania, în condiţiile în care Madridul se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei UE, de la 1 iulie, şi a promis să deblocheze dosarul Schengen.

De altfel, notează Exxpress, subiectul migraţiei a dominat alte două întâlniri ale lui Karner în perioada premergătoare vizitei în România. Joi, la Viena, Karner a discutat cu ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska despre situaţia din spaţiul Schengen şi despre stadiul negocierilor privind pactul privind azilul şi migraţia. De asemenea, vicepremierul şi ministrul de interne bulgar Ivan Demerdjiev a fost miercuri la Viena pentru o întâlnire de lucru.

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Una dintre solicitările Vienei a fost finanțarea construirii de garduri la frontierele externe ale UE, în special la frontiera Bulgariei cu Turcia, cerere respinsă de Comisia Europeană.

Iohannis: „Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie”

În luna martie, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a înaintat o dată pentru aderarea la Schengen – octombrie 2023.

În 27 martie, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă există discuții la nivel european pentru luna octombrie , el spunând că „nu există nicio asumare” a unei date – iunie sau octombrie – pentru aderarea României la spațiul Schengen, pentru că negocierile sunt „extrem de complicate”, existând opoziția Austriei.

  • „Este un proces complicat de negociere, fiindcă, în mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiți. Toată lumea a acceptat, repet, toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiți, România este pregătită, îndeplinește absolut toate condițiile.
  • Avem însă o opoziție din partea Austriei care nu este legată de România. Este legată de migrație, este legată de felul în care în Europa este tratat spațiul Schengen și frontierele Schengen. Foarte multe țări și-au închis de facto frontierele Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată, fiincă noi nu trebuie să dovedim nimic, toată lumea a înțeles că suntem pregătiți, însă avem o situație generată de migrație la nivel mondial și la nivel european, unde, sigur, noi putem să intervenim cât se poate.
  • Noi putem să gestionăm migrația care ar veni prin zona noastră și o facem foarte bine. De aceea am negociat cu Comisia Europeană un proiect pilot la granița dintre România și Serbia, pentru a arăta cum se poate administra eficient acest proces, și astăzi președintele Charles Michel va vizita o unitate a Inspectoratului Poliției de Frontieră pentru a vedea cât de bine suntem pregătiți tehnic. În aceste condiții, continuă toate negocierile. (…)
  • Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen”, a declarat Iohannis, într-o conferință de presă comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Este mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei”

El a mai susținut că este „mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei sau a unor funcționari din Bruxelles”:

  • „Este o problemă a Uniunii Europene să rezolvăm această chestiune. Schengen este o emblemă a Uniunii Europene, este vorba despre libertatea de circulație a cetățenilor europeni.
  • Și faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot este o palmă dată Uniunii Europene și aspirațiilor de liberă mișcare a cetățenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetățenii noștri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spațiu nu doar al Pieței Unice, ci și a libertății de mișcare”.

În 24 martie, preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe şi să se ştie cine intră în ţară, dar consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

Potrivit presei din Austria, preşedintele se distanţează de cancelarul federal în ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la spațiul Schengen.

„Bineînţeles că trebuie să ştim cine intră în UE şi în Austria, cine cere azil. Şi bineînţeles că UE trebuie să îşi controleze frontierele externe”, a declarat preşedintele federal, potrivit unei note de discuţii trimise la cerere de cancelaria prezidenţială către Kleine Zeitung.

„România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a mai declarat preşedintele austriac.

Citeste articolul complet pe www.hotnews.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *