Ridicarea plafonării prețurilor la energie, anunțată pentru 1 iulie 2025 și intens discutată în presă dar insuficient tratată de autorități, nu este singura veste proastă pentru consumatorii români. De fapt, este doar catalizatorul unei serii de dezechilibre structurale care se agravează de ani întregi și care în 2025 vor începe să se facă clar simțite direct în facturi. Avem o infrastructura națională îmbătrânită care ne constrânge să importăm mai multă energie decât suntem în stare să alimentăm din resurse proprii în sistem, iar producătorii și furnizorii vând energie la prețuri din ce în ce mai mari chiar și pentru export.
Deși Guvernul a amânat de două ori liberalizarea pieței energetice, măsurile luate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili au fost amânate la rândul lor, până în ultimul moment, anul acesta oamenii care se încadrau în cerințele impuse de minister neștiind încă, în luna mai, dacă vor mai primi ajutoarele pentru plata facturilor.
Ridicarea plafonărilor, declicul care va elimina orice șansă ca cheltuielile românilor pe energie să scadă sau să se stabilizeze în viitorul apropiat
Un prim semnal de alarmă vine de la una din cele mai mediatizate evenimente de pe piața de energie de anul acesta. După trei ani de plafonare, de la 1 iulie 2025, prețurile la energie în România vor fi din nou în racord cu piața liberă. Deși în presă se vorbește despre acest lucru încă de la începutul anului, autoritățile nu au comunicat oficial, printr-o campanie bine pusă la punct de informare, modul concret în care oamenii vor fi afectați de liberalizare. Cu toate acestea furnizorii de energie au început deja să publice oferte cu tarife chiar și dublate de la vară.
Așadar facturile, mai ales pentru cei cu consum redus, sub 100 kWh (care aveau tarife blocate la prețuri de 68 bani/kWh nu doar că nu vor scădea, dar vor crește mai bine de dublu, potrivit tuturor calculelor făcute până acum, în condițiile în care specialiștii în energie trag semnale de alarmă încă de anul trecut cu privire la faptul că liberalizarea fără o pregătire atentă a mecanismelor de echilibrare a pieței și o comunicare deosebit de transparentă cu publicul va cauza un șoc enorm pentru consumatori.
Dumitru Chisăliță avertiza încă de anul trecut că, dacă ofertele care apar chiar și înainte de liberalizare „se vor materializa în contracte, extrăgând consumatorii vulnerabili aşa cum sunt ei definiţi de legislaţia în vigoare, circa 40% dintre consumatori vor achita cu până la 110% mai mult pentru energia electrică, circa 35% din consumatori vor achita cu până la 80% mai mult pentru energia electrică şi circa 9% din consumatori vor achita cu până la 10% mai mult pentru energia electrică”. Acesta atrăgea atunci atenția (înaintea amânării cu încă trei luni a liberalizării pieței) cu privire la modul în care furnizorii de gaze se adaptează imediat la piața liberă, fără mecanisme de protejare a consumatorilor vulnerabili, care vor fi nevoiți să suporte consecințele
Sebastian Burduja, într-o intervenție televizată la Pro TV, pe 20 mai, a declarat că „trebuie să fim corecți cu oamenii și să le explicăm faptul că aceste plafoane sunt în vigoare de vreo 3 ani de zile. Costul cu energia, cu gazul, nu s-au actualizat nici măcar în raport cu inflația. Gândiți-vă că totul s-a scumpit în acești ani și veniturile au crescut și ele. Poate nu în același ritm cu cheltuielile. Dar încă o dată: una este să fii într-o stare de vulnerabilitate și atunci statul are datoria să te ajute, alta este să îți permiți totuși să plătești niște costuri reale, până la urmă, ale energiei electrice și ale gazului”.
Așadar, săptămâna trecută, potrivit unei centralizări făcute de Economedia, unele creșteri în ofertele de prețuri propuse de furnizori se ridică chiar și la 130%. PPC, fosta Enel (care acoperă sudul Munteniei, Dobrogea și Banatul), a trimis o înștiințare privind noile tarife practicate, de la 1 iulie, aferente serviciului de furnizare electricitate pentru clienții casnici, prin care comunică faptul că, în condițiile în care plafonarea de preț per kwh impusă de stat pentru doi ani expiră, prețul crește cu 130%, de la 0,68 lei/kwh la 1,57 lei/kwh (cu tot cu TVA). Electrica Furnizare (care acoperă Transilvania și nordul Munteniei) anunța și ea noile prețuri, creșterea este la fel ca la PPC, de 130%, până la 1,57 lei/kwh, iar E.ON (care acoperă Moldova) încă nu a anunțat prețurile la energie pentru serviciul universal, de la 1 iulie. Probabil însă că, și aici, vor fi aproximativ aceleași creșteri ca și la PPC și Electrica, sugerează sursa citată.
Totodată, prețul nou, de 1,57 lei/kwh, este valabil doar până la sfârșitul anului, atât la PPC cât și la Electrica, astfel că cel mai probabil consumatorii vor putea să se aștepte la noi majorări de preț din 2026.
Problema importurilor și ineficiența pieței energetice și a infrastructurii românești, în ciuda resurselor și producției
Cu o producție de energie regenerabilă în creștere fulminantă, resurse generoase pe segmentul hidro, dar și nuclear, România continuă să suplimenteze masiv consumul din importuri, ceea ce, chiar și dacă este justificat de autorități pe fondul vârfurilor de consum în combinație cu decalajele de producție, în anumite momente-cheie, în final situația se răsfrânge tot asupra prețurilor practicate de furnizorii de servicii și, implicit, în facturi.
„Din cauza preţurilor mai crescute la gazul natural, din cauza costurilor, certificatelor de emisie, este de multe ori mai scump să producem pe bază de cărbune, uneori chiar şi de gaz în România, decât să importăm energie produsă de vecini, mai ieftin, mai ales când ea este regenerabilă”, declara recent Mihnea Cătuţi, director executiv Energy Policy Group, pentru Observator News. Iar fiindcă infrastructura Sistemului Energetic Național este veche de peste 47 de ani (cum amintea Ziare.com într-o analiză din aprilie), importul de energie ieftină din Europa de Vest este sugrumat la graniță, în timp ce Ucraina nu mai poate exporta energie la tarife bune, din cauza războiului.
Săptămâna aceasta, în cadrul conferinței „Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VII-a”, Sebastian Burduja a recunoscut că România a pierdut peste 7.000 de MW în capacități de producție de energie în bandă din cauza tranziției energetice, pe care ministrul o consideră grăbită și uneori neinspirat aplicată. Acesta a adăugat că din cauza acestor dezechilibre, adesea în momente critice de consum, „suntem dependenţi de importuri scumpe, mai puţin sigure şi nu întotdeauna mai curate”. „Suntem într-un punct de inflexiune pentru sistemul energetic naţional, aşa consider, avem un plan, asta înseamnă Strategia energetică naţională, adoptată anul trecut, cred că e prima după 17 ani. (…) Deci, punct de inflexiune, schimbare de paradigmă de la un sistem, într-adevăr, mult mai rigid şi mai predictibil, atât pe partea de producţie cât şi pe partea de consum. În paralel, tranziţia energetică, făcută, poate nu întotdeauna înţelept, a dus la pierderea din sistem a peste 7.000 de MW capacităţi de producţie de energie în bandă şi acum, realitatea este că pe vârfurile de consum de multe ori suntem dependenţi de importuri scumpe, mai puţin sigure şi nu întotdeauna mai curate decât le-am fi avut noi. Adică importăm şi din ţări care produc pe bază de cărbune”, a afirmat Sebastian Burduja luni, la dezbateri.
Proiecțiile unuia dintre cei mai mari operatori români de stat de pe piața energetică românească
Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a scos la vânzare în 26 mai 4 pachete de energie electrică, cu livrare în bandă, în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, pe platforma de contracte bilaterale PPCB-LE Flex, administrată de operatorul pieței, OPCOM. Este vorba de o ofertă de vânzare forward, adică pe termen lung, pe care a solicitat prețul de 595 de lei/MWh, potrivit Economica.net. La licitația pentru fiecare pachet au venit cu oferte de răspuns, de fiecare dată, mai multe companii mari, printre care mari furnizori sau operatori de distribuție, dar și traderi, iar în trei din patru sesiuni de licitație, pentru pachetele puse la vânzare s-a bătut palma la prețuri între 629 și 638 de lei/MWh.
Având în vedere cotațiile de preț, licitația Nuclearelectrica doar pune o presiune suplimentară pe prețurile de pe piață, mai ales în condițiile în care energia electrică produsă și livrată în SEN a fost de 2.7 TWh în trimestrul I din anul 2025, cu 1,7% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024.
Per total, liberalizarea completă a pieței va avea un efect disproporționat tocmai asupra gospodăriilor cu consum mic și mediu, cele care, cel puțin în aparență, au fost până acum cele mai protejate. Ținând cont că marii producători și furnizorii extrag cât mai mult din posibilitățile oferite de piețele de import-export pentru a-și ține profiturile la liman, ultimii luați în calcul în aceste ecuații rămân tot românii de rând, pentru care încă nu se prefigurează, nici direct, prin subvenții de sprijin, nici indirect, prin investiții în eficientizarea sistemului sau în reglarea mecanismelor de producție și distribuție, soluții de sprijin.
Articol preluat de la: ziare.com