International

Avioane F-16 pentru Ucraina. „Prea puțin, prea târziu?“

4 minute necesare pentru a citi articolul

Avioane F-16 pentru Ucraina. „Prea puțin, prea târziu?“

Avioane F-16 FOTO Pixabay

În cele din urmă, țări cheie din NATO au decis să permită piloților ucraineni să înceapă antrenamentele pe avioanele F-16. De asemenea, SUA au dat undă verde Țărilor de Jos și Danemarcei să înceapă transferul acestor avioane de război în Ucraina.

Pe pe cât de binevenită este vestea, pe atât de supărătoare este întârzierea. Antrenamentul va dura luni de zile, iar decizia putea fi luată acum 18 luni, sau chiar mai devreme. Este aceeași poveste tristă la care am asistat cu tancurile, sistemele de apărare antiaeriană, muniție de precizie și alte arme. În timp ce țările occidentale se gândeau, Rusia a așezat câmpuri de mine, iar ucrainenii au murit, scrie Edward Lucas, consilier principal la Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Ucrainenii vor trebui să se înarmeze mai întâi cu răbdare, scrie Politico. Instrucția piloților durează mult și nu pot exista scurtături. Conform unui pilot american, instrucția de bază ar dura 6-7 luni, la care ar trebui adăugate câte trei luni pentru lupta aeriană, respectiv atacurile la sol. Abia apoi se poate deprinde lupta în formație, deși în cazul de față poate fi o etapă opțională. Săptămânalul britanic The Economist notează că „avioanele F-16 sunt importante și din alte motive. Sosirea lor ajută la ridicarea moralului. Și, cel mai important, marchează începutul trecerii Ucrainei la o forță aeriană compatibilă cu NATO. Ceea ce va însemna mult pentru puterea militară a țării și pentru descurajarea giganticului ei adversar de la noi atacuri, odată ce războiul se va fi încheiat”.

Numărul total de victime în război este de aproximativ jumătate de milion, conform estimărilor americane recent divulgate. Pe partea rusă, numărul morților este de 120.000, și aproximativ 180.000 de răniți. Pe partea ucraineană, cifrele sunt de 70.000 de morți și de 100.000-120.000 de răniți. Acesta este un bilanț uluitor, mult mai rău decât în ​​deceniul de lupte care a urmat dezintegrării Iugoslaviei. Adevărat, Vladimir Putin este de vină pentru fiecare dintre aceste decese. Dar la fel sunt și liderii occidentali care nu au reușit să-l oprească, spune autorul.

Scepticismul Occidentului

În ciuda acestui cost oribil, ucrainenii nu sunt obosiți de război. Ei știu ce ar însemna viața în captivitate rusă. Dar în Occident scepticismul este în creștere cu privire la șansa Ucrainei de a lovi decisiv armata rusă. Nu există nici un semn că eșecurile militare rusești (darămite numărul victimelor) să ducă la schimbări politice la Moscova. Războiul, se tem unii, ar putea continua așa timp de un an sau mai mult. Nu ar fi mai bine să cauți un acord de pace?

Conturul – cel puțin în mintea lor – este clar. Ucrainei i se acordă calitatea de membru NATO sau garanții de securitate echivalente în schimbul abandonării, cel puțin deocamdată, a teritoriilor aflate sub ocupația rusă.

O astfel de înțelegere ar putea funcționa, în sensul că Ucraina ar putea fi constrânsă pentru a o accepta. Dar nu ar funcționa într-un sens mai larg. Rusia ar considera asta ca o victorie. A invadat o altă țară și a pus mâna pe o parte din teritoriul ei. Vestul ar clipi primul. Putin ar avea justificare. Este posibil ca Occidentul să rezolve astfel temporar problema Ucrainei, dar nu și problema mult mai mare care se află în spatele ei. Occidentul a avut de ales încă din anii 1990 să se confrunte cu Rusia acum sau mai târziu. A ales întotdeauna să întârzie și, ca urmare, s-a confruntat cu o amenințare mult mai gravă.

De data asta nu ar fi diferit. De ce ar crede Kremlinul că NATO a fost serios în apărarea Ucrainei după încetarea focului? Dacă alianța occidentală nu ar fi dispusă să riște escaladarea împotriva Rusiei cu sprijin de la distanță (antrenament și aprovizionare cu arme), de ce ar fi dispusă să riște o confruntare directă? Într-adevăr, Putin s-ar putea îndoi în mod rezonabil că NATO vrea serios să-și apere vreunul dintre membrii săi.

Potrivit estimărilor serviciilor secrete occidentale, Rusia ar avea nevoie de între trei și cinci ani pentru a-și reconstitui forțele odată ce luptele se vor opri (Europa are nevoie de un deceniu potrivit celor mai optimiste estimări). După aceea, Kremlinul ar căuta o altă țintă, poate ar mușca din nou din Ucraina, sau poate ar ataca statele baltice.

Cel mai probabil, Occidentul va fi mai slab, nu mai puternic, când va veni următorul test. Ucraina va fi traumatizată și poate, pe bună dreptate, furioasă pe prietenii săi neserioși. Mulți europeni ar putea concluziona că nu era înțelept să provoace Rusia. La rândul lor, SUA vor ridica din umeri și își vor îndrepta atenția către China.

Cea mai bună alternativă la acest scenariu sumbru este simplă: Occidentul să ofere Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge Rusia, punând în același timp presiune reală asupra Kremlinului. Victoria este încă posibilă. Dar trebuie să ne dorim la fel de mult ca ucrainenii, concluzionează Edward Lucas.



Articol preluat de la: ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.