Dezinformarea rusă dă vina pe ucraineni pentru orice: de la incendiere și răspândirea bolilor până la problemele economice ale Europei.
Un videoclip cu un incendiu într-o zonă rezidențială undeva în Germania. În imaginea următoare, proprietarul casei plânge în timp dă un interviu printre ruinele casei arse. Dar pe burtiera din partea de jos a ecranului scrie că refugiații ucraineni au făcut un foc de tabără, incendiind accidental casele oamenilor care i-au adăpostit în Germania.
Peste videoclip a fost suprapus logo-ul tabloidului german Bild. Apoi a fost postat pe canalul YouTube, apoi distribuit pe Telegram, de unde a fost preluat de presa de stat rusă. În cele din urmă, clipul a devenit viral pe multe platforme sociale importante. Dar videoclipul este fals. Un videoclip de la un eveniment complet fără legătură cu refugiații a fost folosit pentru a crea o „știre” falsă și pentru a-i expune pe refugiați ucraineni drept niște ticăloși care fac rău generoșilor germani, scrie Washington Post.
„În timp ce armata rusă bombardează orașele ucrainene, propagandiștii de la Kremlin urmăresc un nou obiectiv, și anume să-i întoarcă pe europeni împotriva a 7,8 milioane de refugiați ucraineni ”, scrie publicația, amintind că fluxul de oameni din Ucraina a devenit cel mai mare val din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Dezinformarea rusă încearcă să pună presiune asupra punctelor dureroase ale Europei în ceea ce privește imigrația. În mod similar, agenții ruși au manipulat platformele de social media din SUA pentru a semăna diviziune în jurul problemelor sociale presante înainte de alegerile prezidențiale din 2016.
În Germania, semnalul a ajuns la celulele radicalizate
Compania Meta a recunoscut deja că această campanie rusă împotriva refugiaților din Ucraina este „cea mai mare și mai complexă operațiune rusă pe care au zădărnicit-o de la începutul războiului din Ucraina. Scopul său este de a semăna frica și dezbinarea printre principalii aliați ai Kievului în Europa, în momentul în care se pregătesc pentru un nou val de refugiați în această iarnă. Dar, în ciuda faptului că europenii susțin în mare parte cetățenii ucraineni care fug de război, există teama că Rusia încearcă să-i transforme în armă.
„În Germania, unde trăiesc peste un milion de ucraineni, încercările de incendiere și apariția unor graffiti amenințătoare pe casele și școlile de refugiați indică faptul că semnalele au ajuns deja la celulele radicalizate ”, scrie Washington Post, adăugând că mesajele sunt adesea răspândite prin aplicația Telegram, unde conținutul de moderare este mai slab decât pe Facebook sau YouTube.
În octombrie, în satul german Gross Strömendorf, cineva a folosit vopsea roșie pentru a transforma emblema Crucii Roșii de pe o casă de refugiați într-o zvastică roșie. Două zile mai târziu, hotelul a fost incendiat. Dar nu focul nu a fost pus de ucrainenii care locuiau acolo, ci de polonezii germani, spun reprezentanții autorităților locale. Ei nu cred că actul are o bază politică. Cei 14 refugiați care locuiau în hotel nu au fost răniți.
„Dezinformarea rusă este o investiție pe termen lung. Și poate fi extrem de toxică. Poate răni în lumea reală”, a spus directorul executiv al filialei germane a Institutului pentru Dialog Strategic, Hubert von Foss. ONG-ul ei investighează extremismul și dezinformarea.
În timp ce europenii susțin în mare măsură refugiații, acest sprijin scade în țările cheie. Un sondaj realizat de Fundația Bertelsmann a constatat că, în septembrie, 74% dintre germani au declarat că Germania ar trebui să continue să accepte refugiați din Ucraina. Deși în martie rata era de 86%.
„Minciunile despre refugiații ucraineni și încercările de a exploata temerile europene nu au reușit până acum să polarizeze și să schimbe discursul public” a fost concluzia unui studiu al Centrului Politic European, care sprijină Parlamentul European.
Dar, cantitatea de informații ostile față de refugiații din Ucraina „crește și creează mai mult angajament în rețelele sociale”, se arată în document. Narațiunile anti-ucrainene au început să se răspândească chiar din prima zi, când ucrainenii au început să fugă în străinătate de agresiunea Rusiei.
Cum sunt demonizați ucrainenii
„Dacă în trecut valuri de dezinformare împotriva refugiaților din Orientul Mijlociu îi prezentau drept o amenințare „culturală” pentru europeni, campania împotriva ucrainenilor îi expune ca pe o amenințare pentru bogăția și sănătatea europenilor ”, scrie publicația fîcând referire la concluziile Centrului Politic European.
Cercetările au scos în evidență că mesajele anti-refugiați sunt răspândite de o rețea extinsă și coordonată de site-uri false, canale Telegram, pagini Instagram și canale YouTube din Rusia. Există chiar și petiții pe Change.org. Acestea sunt întărite sistematic de armate de pagini false de pe rețelele de socializare, precum și de paginile media de stat rusești de pe fiecare rețea de socializare. Nu se știe încă cine se află exact în spatele răspândirii minciunilor despre refugiații din Ucraina. Iar cercetătorii nu au găsit încă o legătură directă între campania online și Kremlin. În orice caz, este realizat de cineva cu resurse mari și experiență în organizarea campaniilor de dezinformare. În septembrie, un raport al Meta, care deține Facebook, a remarcat că această campanie s-a bazat pe „o combinație neobișnuită de sofisticare și forță brută”.
Cum este dusă campania
Un raport al Institutului pentru Dialog Strategic oferă cea mai detaliată privire de până acum asupra campaniei care vizează refugiații din Ucraina. Experții au aflat cum dezinformarea promovează anumite narațiuni în rândul europenilor. Raportul Institutului se concentrează pe un anumit canal Telegram cu 10.000 de abonați. Se numește Deutsche Wahrheit („Adevărul german”). Experții văd acest canal ca un microcosmos al unei campanii mai ample. În ciuda faptului că acest canal difuzează în limba germană, cercetătorii au observat că multe fișiere și fișiere video de pe el au adesea nume rusești. Datele fișierelor conțineau, de asemenea, nume de foldere și proiecte care se potriveau cu cele găsite în datele video publicate de pagini ale căror legături către propaganda de la Kremlin.
Din cele 219 videoclipuri publicate de Deutsche Wahrheit, între 15 aprilie și 11 iulie, 40% au fost despre refugiați. Alte materiale au legat Ucraina de nazism, au încercat să discrediteze anumiți lideri ucraineni sau au pus problemele Europei precum inflația și penuria de energie pe seama sprijinulului Ucrainei. Mesajele, dintre care multe conțineau videoclipuri false sau editate, preluate din mass-media populară, i-au acuzat pe refugiații ucraineni de orice, de la organizarea de atacuri teroriste până la răspândirea variolei maimuțelor în Germania.
Unul dintre ele a fost un videoclip fals despre ucrainenii care ar fi incendiat casa unui german care i-a găzduit în Wulfen. Modul în care a fost distribuit videoclipul poate oferi o perspectivă practică asupra metodelor utilizate de campania de dezinformare a Rusiei. La început, minciunile au fost impuse focus-grupurilor, după care s-au răspândit la un public mai larg. Astfel, operatorii ruși au rămas cu un pas înaintea moderatorilor rețelelor de socializare.
Pe 14 mai, cineva a creat un canal YouTube în limba germană numit „Știri și bârfe”. Potrivit Institutului pentru Dialog Strategic, acest canal a publicat „știrea ” falsă atribuită Bild. Clipul a primit 12 „like-uri” și ulterior a fost șters. Dar în aceeași zi, videoclipul a fost postat pe canalul Deutsche Wahrheit Telegram, care se pare că a servit drept sursă pentru numeroase videoclipuri în timpul campaniei Rusiei. Pe 17 mai, redactorul-șef al versiunii online a Bild, Timo Lokoshat, a condamnat videoclipul, calificându-l un „fals absolut”. Cu toate acestea, distribuția videoclipului a continuat.
O zi mai târziu, a fost deja distribuit pe canalele Telegram în limba rusă, cu sute de mii de abonați. Pe 19 mai, a făcut titluri în mass-media rusă, inclusiv pe canalele de propagandă ale Kremlinului, Sputnik și RIA. Videoclipul fals a fost distribuit și pe rețeaua de socializare chineză Weibo, unde a fost vizionat de sute de mii de ori. În ciuda dezmintirilor, puțini din mass-media și-au corectat sau completat infromațiile. Și linkurile către articole au continuat să circule pe Telegram și Facebook, unde paginile false le-au amplificat sistematic.