Evoluțiile recente geopolitice au determinat o mare putere din Occident să-și formeze un grup de criză, care să analizeze cum se schimbă jocul în noul context internațional. Astfel ”tigrul” Europei se teme de o schimbare negativă, dacă Donald Trump ar câștiga un al doilea mandat la Casa Albă.
Germania ar putea fi lovită din Statele Unite, putând exista două consecințe nebănuite pentru Berlin generate de noua administrație de la Washington: slăbirea garanțiilor de securitate din partea SUA și creșterea tarifelor importurilor americane din Europa.
La ministerul german de Externe, diplomații încearcă să se pregătească pentru un scenariu, pe care mulți îl credeau improbabil: întoarcerea lui Trump la Casa Albă, un eveniment care ar putea avea consecințe incalculabile pentru Germania și pentru locul pe continent de prima putere economică, potrivit Financial Times.
Oficiali de la biroul ministerului pentru America de Nord, personalul său de planificare a politicilor, biroul coordonatorului pentru cooperarea transatlantică și ambasada Germaniei la Washington au format un fel de grup informal de criză pentru a discuta ce ar schimba o victorie a lui Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA și ce înseamnă asta pentru Germania — și cum ar trebui să reacționeze Berlinul.
Experții americani dezvăluie din spatele ușilor închise: Cât durează războiul ”nesfârșit” al lui Putin
Cea mai recentă evoluție de pe agenda grupului: decizia președintelui Biden de duminică de a renunța la candidatura sa pentru realegere, după săptămâni de presiuni din partea democraților de rang înalt, și de a-o susține pe vicepreședintele Kamala Harris să-l succedă.
Michael Link, coordonatorul transatlantic al Germaniei, care este membru al grupului de criză, spune că mișcarea poate schimba jocul. „Redeschide cursa pentru președinție și injectează o dinamică fundamental diferită în campania electorală”, adaugă el.
Germania se pregătește pentru întoarcerea unui președinte cu o politică economică și mai protecționistă, orientată spre America, decât în timpul primului său mandat, inclusiv amenințarea de a impune un tarif de 10% asupra tuturor importurilor, o mișcare care ar putea cauza pagube uriașe asupra economia germană concentrată pe exporturi.
Anxietatea s-a intensificat săptămâna trecută, când Trump l-a ales pe JD Vance drept partener de candidat – un naționalist economic care este profund sceptic cu privire la globalizare, NATO și sprijinul SUA pentru Ucraina.
Un milion de turiști români afectați: O țară preferată de ei are creșteri de prețuri anul acesta ce ajung la 90%
„El are același dispreț față de Germania și UE ca și Trump…dar este chiar mai izolaționist decât el”, spune Nils Schmid, purtătorul de cuvânt al politicii externe al social-democraților (SPD) care guvernează Germania. „El este, de asemenea, mai radical decât Trump în dorința lui de a suspenda orice alt ajutor militar al SUA către Ucraina”.
Acum se confruntă cu perspectiva ca personalități de rang înalt dintr-o nouă administrație de la Washington ar putea dori să înceapă să retragă unele dintre garanțiile de securitate care au susținut stabilitatea Europei de la formarea NATO în 1949. „Ne va lua ani să ne adaptăm la asta, prin reînarmare, prin reechiparea armatelor noastre”, spune un înalt oficial german. „Și există riscul ca între timp să fim mai vulnerabili la destabilizarea Rusiei”.
Pentru Christoph Heusgen, consilierul pentru politică externă al fostului cancelar Angela Merkel, Germania riscă să rămână prinsă într-o paralizie plină de sortimente din care trebuie să iasă rapid. „Nu putem fi doar o căprioară în lumina farurilor”, spune Heusgen, care este acum șeful Conferinței de Securitate de la München. „Trebuie să ne facem temele.”
Observatorii spun că Germaniei i-a luat prea mult timp să accepte probabilitatea crescută de întoarcere a lui Trump. „De multă vreme a existat această serie de negație”, spune Cathryn Clüver Ashbrook, consilier principal la Bertelsmann Stiftung, un think-tank non-profit. „Dar a devenit mult mai serios în ultimele câteva săptămâni. Încep chiar să întocmească un plan de joc pentru un scenariu în care Trump scoate în gol democrația americană și separarea puterilor.”
Bugetul NATO este plătit 63% de SUA
Unii oficiali de la Berlin cred că o administrație Trump-Vance nu ar introduce o ruptură radicală cu politica externă a lui Biden și că va rămâne angajată în alianțele tradiționale ale Americii. În timpul primului mandat prezidențial al lui Trump, Germania a fost unul dintre sacii de box preferati. Când l-a vizitat pe Trump la Washington, la scurt timp după ce acesta a preluat mandatul, el i-a spus cancelarului: „Angela, ești grozavă, dar îmi datorezi un trilion de dolari”.
Cu toate acestea, sunt mulți care se întreabă dacă politica de securitate germană s-a schimbat într-adevăr atât de mult. „Această abordare de a promite o „Zeitenwende” și apoi de a continua ca în mod normal și-a atins limitele obiective”, spune Friedrich Merz, liderul opoziției Creștin Democrați (CDU). „Pur și simplu nu funcționează.”
Criticii lui Scholz subliniază un acord recent privind bugetul 2025 care i-a înfuriat pe mulți din armată. Boris Pistorius, ministrul Apărării, a cerut 6,7 miliarde de euro în cheltuieli militare suplimentare și a primit doar 1,2 miliarde de euro.
Lovitură neprevăzută primită de Putin: ”Amintiți-vă această zi”, când Rusia și-a pierdut o bază strategică
Experții în securitate au fost, de asemenea, frustrați de lipsa de detalii cu privire la modul în care vor fi finanțate viitoarele cheltuieli militare. „Guvernul spune că bugetul apărării va trebui să crească cu 25 de miliarde de euro-30 de miliarde de euro din 2028, dar a evitat să explice cum vom realiza acest lucru”, spune Heusgen.
„Se spune că este o problemă pentru succesorul său. Nu îndrăznesc să se apropie de ea.” Indiferent cine va câștiga alegerile din SUA în acest an, spune Merz, Germania și Europa „vor trebui să facă mult mai mult pentru propria noastră apărare”.
„Aproximativ 63% din bugetul NATO este plătit de America, iar 27% de statele membre ale UE”, spune Merz, despre care sondajele de opinie sugerează că i-ar putea succeda lui Scholz în funcția de cancelar anul viitor. „Este clar de ani de zile că un astfel de dezechilibru este nesustenabil. Și acum trebuie să ne confruntăm cu realitatea”.
Articol preluat de la: ziare.com