International

Polițist din Serbia filmat lovind soldați NATO în Kosovo; interlopi temuți din Belgrad, în violențele cu 30 de militari răniți grav VIDEO

4 minute necesare pentru a citi articolul

Confruntări violente au loc în Kosovo între forțele de menținere a păcii dislocate de NATO în zona și presupuși cetățeni din minoritatea sârbă. Mai multe surse de informații acuză, pe de altă parte, că protestatarii violenți sunt infiltrați de regimul de la Belgrad pentru a crea haos și a destabiliza Kosovo.

Un diplomat kosovar pe nume Sylë Ukshini a făcut publice informații legate de participarea la protestele violente înregistrate în zilele de 29-30 mai, a unui polițist din Serbia pe nume Dragan Smigič. Sursele din Kosovo l-au identificat drept lucrător la un post de poliție din orașul sârb Rudare. În filmare și în mai multe fotografii apare lovind violent în forțele de ordine cu bastonul specific poliției sârbe.

Pe de altă parte, kosovarii acuză că mulți dintre demonstranții extrem de violenți care teoretic ar fi trebuit să facă parte din comunitatea sârbă din Kosovo purtau șepci identice cu cea a infamului Veljko Belivuk, un interlop sârb cunoscut sub numele de „Velja Necaz”, liderul „Ienicerilor” din Serbia, o grupare notorie de huligani din galeria echipei de fotbal Partizan Belgrad.

Belivuk, în timpul procesului din 2021 în care a fost judecat pentru crimă calificată, răpire, deținere ilegală de arme și explozibili și trafic de droguri, a declarat instanței că gruparea sa a primit ordine de la înalți oficiali ai statului.

Presa din Serbia a găsit ulterior legături între gruparea interlopă și anturajul președintelui sârb Aleksandar Vucic. În mass-media au apărut fotografii în care interlopul Belivuk apare alături de fiul președintelui – Danilo Vucic.

Aceste legături îi fac pe liderii politici din Kosovo să fie convinși că ciocnirile violente din Kosovo sunt orchestrate de puterea de la Belgrad și că nu reprezintă neapărat atitudinea minorității sârbe din Kosovo.

Protestatarii sârbi s-au adunat în fața clădirilor municipale din cele câteva orașe cu majoritate sârbă, înfruntându-se cu forțele de securitate kosovare și cu trupele misiunii de menținere a păcii conduse de NATO, numită KFOR.

Boicotând alegerile din nordul țării, sârbii împiedică instalarea primarilor de etnie albaneză nou aleși în regiunile contestate – Zvecan, Leposavic și Zubin Potok.

30 de militari NATO, dintre care 19 italieni și 11 maghiari, au suferit răni în confruntări. Trei dintre aceștia au urme de gloanțe, acuză autoritățile sârbe.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat marți recentele ciocniri drept „inacceptabile” și a spus că alți 700 de soldați, din forțele de rezervă, au fost dislocați pentru a ajuta misiunea de menținere a păcii, formată din 3.800 de soldați înainte de conflict.

Ca răspuns, președintele Vucic a declarat într-o declarație emisă de biroul său că a pus armata sârbă în cel mai înalt nivel de alertă.

În jur 50 de protestatari sârbi au fost, de asemenea, trataţi pentru răni, susține președintele sârb Vucic într-o declarație.

Comandantul misiunii NATO în Kosovo, generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, cere ambelor părți să „și asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat și să prevină orice escaladare ulterioară”.

Într-o declarație televizată transmisă în dimineața zilei de marți, 30 mai, Vucic l-a învinuit pe premierul kosovar, Albin Kurti, că a alimentat ostilitățile. Vucic a criticat, de asemenea, misiunea de menținere a păcii a NATO, declarând că nu a reușit să protejeze populația sârbă și că permite „preluarea ilegală și forțată” a municipalităților majoritare sârbe de către guvernul kosovar.

Albin Kurti a felicitat forțele NATO, spunând că au încercat să oprească „extremismul violent” de pe străzi. „Într-o democrație nu este loc pentru violențe fasciste”, a spus el într-o declarație pe Twitter. „Cetăţenii de toate etniile au dreptul la serviciul deplin şi neîngrădit al oficialilor lor aleşi”, a adăugat el.

Ce a cauzat conflictele violente

Violențele au început săptămâna trecută după ce conducerea etnică albaneză din Kosovo a trimis forțe de securitate puternic înarmate să preia controlul asupra clădirilor municipale ale orașelor cu majoritate sârbă unde alegerile au fost câștigate recent de candidați kosovari.

Este cea mai recentă escaladare a disputelor cu rădăcini în conflictele balcanice din anii 1990.

Kosovo, unde majoritatea populației este de etnie albaneză și musulmană, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după campania de bombardare a NATO, care a alungat forțele sârbe, responsabile de ani de genocid brutal îndreptat de Belgrad împotriva etnicilor albanezi din Kosovo.

De atunci, cele două țări s-au confruntat cu privire la modul în care Kosovo a tratat populația sa minoritară etnică sârbă.

În timp ce independența Kosovo a fost recunoscută de Statele Unite și de mai multe țări europene, Serbia – precum și aliații săi cheie, Rusia și China – refuză încă să recunoască independența Kosovo. Belgradul numește declararea independenței o încălcare a Rezoluției ONU 1244 care datează din 1999, de la sfârșitul războiului din Kosovo.

Președintele Vucic și alți lideri sârbi susțin despre Kosovo că fiind „inima” țării lor, în parte pentru că găzduiește multe situri creștine ortodoxe venerate.

Printre cei care s-au manifestat public cu privire la „inima” Serbiei din Kosovo se numără și sportivul Novak Djokovic, care s-a mai remarcat recent, în timpul pandemiei, cu mesajele sale antivacciniste.

Djokovic, care s-a ferit să prezinte public o opinie despre agresiunea Rusiei în Ucraina, a făcut declarația chiar în timpul turneului de tenis de la Roland Garros, unul dintre cele mai urmărite evenimente sportive de pe planetă. Sportivul a scris în limba sârbă mesajul „Kosovo este inima Serbiei. Stop violenţei” pe tabla camerei de luat vederi, la capătul meciului câștigat în primul tur.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *