Magazin

Francezul cu doua doctorate caruia ii datoram actuala granita dintre Romania si Ungaria

2 minute necesare pentru a citi articolul

O mare personalitate franceza a contribuit la dezvoltarea Romaniei dupa actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Este vorba despre geograful Emmanuel de Martonne, care a avut poate cel mai mare merit pentru trasarea granitelor Romaniei dupa Primul Razboi Mondial.

Nascut in Franta, la 1873, geograful a cunoscut Romania cand avea 25 de ani si a devenit un prieten al tarii noastre, studiind-o de la Vest la Est si de la Nord la Sud.

Avea prieteni romani foarte buni si a facut studii riguroase pe Muntii Fagaras, pe care i-a numit Alpii Transilvaniei.

Timp de peste 30 de ani si-a dedicat viata cercetarii muntilor si vailor locuite de romani, si a publicat 63 de lucrari despre Romania.

A invatat limba romana sustinandu-si doctoratul la Paris, pe teme cercetate in Romania.

Si-a dat doctoratul pe Romania

„Emmanuel de Martonne sustinuse doua teze de doctorat, in litere – 1902, si in stiinte – 1907, cu teme din Romania, de care se atasase inca de la prima sa cercetare de teren din 1898. In 1918, in cadrul tratativelor de incheiere a pacii dupa Primul Razboi Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe langa Conferinta de Pace, fiind principalul autor al recomandarilor facute, cu scrupuloasa obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau sa fie recunoscute Romaniei prin tratatele de pace. In semn de recunoastere a acestor multiple merite, Academia Romana il alege membru corespondent in 1912, iar in 1919 membru de onoare”, mentioneaza cercetatorul Serban Dragomirescu, de la Institutul de Geografie al Academiei Romane.


De altfel, cercetatorii istoriei recunosc ca in problema Transilvaniei a fost cel care a inclinat balanta si de la care s-a realizat actuala granita dintre Romania si Ungaria.

Geograful a calatorit pe teren si conform principiului viabilitatii frontierelor, a obtinut extinderea frontierei Poloniei spre est si a Romaniei spre vest cu cativa kilometri, pentru ca importante cai ferate, cum ar fi Timisoara-Arad-Oradea-Satu Mare, sa nu se intretaie de mai multe ori cu granita.

„El nu a fost trasator de frontiere, a fost cel care a gandit, a argumentat stiintific frontierele care au fost gandite in perioada respectiva. Un lucru care nu se cunoaste este faptul ca Georges Clemanceau, primul ministru al Frantei, avea o antipatie care nu era secreta fata de Bratianu si in ziarul lui chiar critica reaua credinta si nesinceritatea lui Bratianu inainte si dupa terminarea razboiului. Emmanuel de Martonne a jucat un rol extraordinar de important in asa fel incat sa faca distinctia intre cine era prim-ministru si Romania in ansamblu ei”, sustine prof.univ.dr. Ioan Ianos, de la Universitatea din Bucuresti

Geograful a fost prieten la catarama cu Grigore Antipa, care l-a initiat in Geonomie, o disciplina la confluenta dintre geografie si stiintele naturale.

Tot Emmanuel de Martonne este cel care a pus bazele Institutului Francez de Studii Inalte din Bucuresti, care se afla la originea Institutului Cultural Francez de azi.

Memoria francezului este intretinuta astazi de doua strazi, in Timisoara si Cluj, ce-i poarta numele. Recent, la Alba Iulia a fost dezvelit un bust care il infatiseaza pe marele geograf.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *