CEO & Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnaregemma webbministrul mediuluimircea fechetRetuRO Sistem Garanţie-ReturnareSistemul Garanție – Returnare RetuRO

O lansare prematură, în care sistemul nu este testat, prezintă riscul de a pierde încrederea românilor în acest proiect inovator/ Sistemul, lansat pe 30 noiembrie 2023

12 minute necesare pentru a citi articolul

Reprezentanții Sistemul Garanție – Returnare RetuRO atrag atenția asupra termenului scurt în care trebui făcută lansarea acestuia, în condițiile în care au spus încă de anul trecut că au nevoie de un an și jumătate pentru punerea lui în funcțiune, iar în luna septembrie a acestui an au cerut o amânare cu 3 luni față de 30 noiembrie 2023, dată stabilită anul trecut de guvern.

Gemma Webb, CEO & Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare, a declarat pentru Economedia că “o lansare prematură, în care sistemul nu este testat, prezintă riscul de a pierde încrederea românilor în acest proiect inovator. (…) Este foarte important de menționat că termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.”

Noul termen pentru SGR, 30 noiembrie 2023

Sistemul Garanție – Returnare RetuRO va fi pus în funcțiune pe 30 noiembrie 2023, după mai multe amânări. Ar fi trebui să intre în vigoare  la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022.

După aceea a fost stabilit noul termen din 2023.

Chiar și în această toamnă, pe 13 septembrie, a mai fost cerută o amânare cu încă trei luni de către reprezentanții RetuRO, dar ministrul Mediului, Mircea Fechet, le-a refuzat solicitarea.

„Poziţia mea pe acest subiect este una clară şi foarte fermă şi mă bucur că această decizie am putut să o iau împreună cu primul ministru, împreună cu ceilalţi miniştri pe care i-am consultat, respectiv faptul că termenul de 30 noiembrie 2023 rămâne termenul la care sistemul garanţie-returnare va porni în România. Acest termen nu este negociabil, iar eu consider că o ţară nu se poate construi din amânări”, a arătat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria la o zi după cererea RetuRO.

El a mai arătat că demersurile au început în urmă cu 5 ani.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare.”, a precizat ministrul.

RetuRO Sistem Garanţie-Returnare a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

SGR ar trebui să devină funcţional începând cu data de 30 noiembrie 2023, moment de la care românii vor plăti o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, iar în schimb consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.

Economedia a cerut mai multe explicații despre motivele invocate în cererea inițială de amânare a punerii în funcțiune a sistemului, precum și despre funcționarea lui. Am primit răspunsurile la întrebările noastre de la Gemma Webb, CEO & Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare.

Economedia: De ce a cerut compania RetuRO amânarea cu trei luni pentru pornirea sistemului Garanţie-Returnare? 

Gemma Webb: Această decizie derivă din angajamentul RetuRO de a asigura o implementare reușită a unui proiect fără precedent în ambiție și amploare. Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

Sistemului Garanţie-Returnare din România urmează să devină cel mai extins sistem integrat la nivel global, remarcându-se prin complexitatea sa excepțională. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.

Implementarea SGR necesită asigurarea unei infrastructuri complexe la nivel national; iar această schimbare structurală va permite cetățenilor români să facă un pas major în reciclarea ambalajelor. O lansare prematură, în care sistemul nu este testat, prezintă riscul de a pierde încrederea românilor în acest proiect inovator și transformator, deoarece succesul său, măsurat prin procentul de ambalaje returnate, depinde de implicarea cetățenilor și de o schimbare culturală și de comportament majore, care reprezintă factorii cheie. 

Este foarte important de menționat că termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.

De asemenea, am observat o lipsă de cunoștințe esențiale, din partea publicului cu care interacționăm, despre modul în care funcționează sistemul. Prin urmare, RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu Sistemul Garanție-Returnare.

Pregătirea celor 17 fabrici de numărare și sortare, necesare pentru SGR, s-a dovedit a fi, de asemenea, o provocare. Primul centru va fi funcțional în noiembrie, în județul Cluj, timp în care următoarele fabrici regionale se vor afla în diferite etape de pregătire, pentru a fi lansate progresiv. 

În ciuda complexității și provocărilor cu care ne confruntăm, angajamentul nostru de pregătire a României pentru un viitor în care fiecare dintre noi să protejeze comunitatea în care trăiește rămâne neclintit. Vrem să ne asigurăm că toată lumea înțelege că SGR nu va aduce doar schimbări structurale majore, ci va reprezenta și o schimbare de paradigmă culturală.

Echipa RetuRO a înregistrat progrese semnificative în ultimele luni, atingând obiective importante:

  •       Am pregătit deschiderea primului centru regional, în județul Cluj. În acest unitate industrială, amplasată în interiorul parcului industrial Olympian din comuna Bonțida, se va realiza numărarea și sortarea ambalajelor de băuturi colectate de la comercianți, iar echipamentele au sosit recent la unitate;
  •       Am început lucrările la a doua fabrică din Giarmata unde se va realiza sortarea și numărarea ambalajelor;
  •       Registrul de Ambalaje a fost pus la dispoziția tuturor producătorilor – pentru înregistrarea tuturor produselor ce vor fi parte din sistem;
  •       Am lansat o campanie de marketing multimedia pentru a spori gradul de conștientizare, cu scopul de a informa cât mai bine consumatorii și de a le explica importanța și beneficiile acestui program. – denumită  „Hora Reciclării”. Campania de informare detaliază pașii pe care românii trebuie să-i urmeze în procesul de returnare al ambalajelor și de recuperare a garanției și se concentrează pe importanța solidarității în a transforma SGR în România într-un succes pentru viitorul nostru și al celor dragi.

Cu toate acestea, aceste obiective nu pot fi atinse doar cu implicarea noastră; participarea tuturor este crucială pentru a asigura o funcționare eficientă a Sistemului Garanție Returnare pe termen lung.

Economedia: Cât de pregătiți sunt comercianții să pună în funcțiune sistemul de la 30 noiembrie așa cum a cerut ministerul Mediului?

Gemma Webb: Toți comercianți au posibilitatea și flexibilitatea de a decide în mod independent și individual cum își organizează activitatea de colectare a ambalajelor SGR. În esență, fiecare comerciant – mare sau mic – va avea obligația a primi și păstra toate ambalajele SGR returnate, separat de alte deșeuri sau ambalaje care nu fac parte din SGR, în vederea preluării ulterioare a acestora de către RetuRO.

Pentru organizarea unui punct de colectare nu este obligatorie dotarea cu un automat de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM), iar noi recomandăm comercianților înscriși în Sistemul Garanție-Returnare să își facă propria evaluare în ceea ce privește necesitatea și eficiența achiziționării unui RVM. Colectarea ambalajelor de la consumatori/cetățeni poate fi făcută atât automat, cât și manual. Comercianții pot alege metoda preferată, neexistând o formă obligatorie pe care trebuie să o implementeze.

Una dintre prioritățile noastre este creșterea gradului de conștientizare și explicarea SGR în rândul comercianților și antreprenorilor. În acest sens, RetuRO a lansat “Sesiunile SGR” în septembrie, o serie de webinarii online gratuite adresate tuturor operatorilor economici din sistem (producătorii, importatorii, comercianții de băuturi și reprezentanții Horeca din România). Sesiunile au scopul de a furniza toate informațiile necesare pentru ca operatorii economici să își îndeplinească obligațiile legale pentru buna implementare a Sistemului de Garanție-Returnare în România și pot fi consultate în continuare, gratuit, pe site-ul nostru: https://returosgr.ro/#webinars.

În plus, vom organiza caravane care vor ajunge în diverse zone din țară. În cadrul acestor evenimente, echipa RetuRO va interacționa direct cu comercianții locali și le poate oferi explicații concrete cu privire la modul în care funcționează sistemul, cum ar trebui să se organizeze și ce soluții practice și eficiente pot aplica, în funcție de profilul afacerii lor. RetuRO va implica și autoritățile locale în acest proiect, care pot oferi sprijin atât în ​​inițiativele pentru comercianții cu spații de vânzare sub 200 de metri pătrați, cât și în promovarea și sprijinirea campaniei de comunicare atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori. Mai mult, echipele noastre de teren vor începe în curând să viziteze comercianții din toată țara pentru a-i ajuta cu toate aspectele care necesită încă explicații și informații suplimentare. 

De asemenea, în ultimele patru luni, reprezentanții RetuRO au participat la mai multe evenimente de profil, dedicate comercianților, antreprenorilor și mediului de afaceri în general. Participarea intensă la evenimentele de profil a vizat și comunicarea directă cu comercianții, cât și creșterea gradului de conștientizare asupra SGR.

Nu în ultimul rând, menționez că oferim diverse canale de comunicare pentru cei interesați, inclusiv departamentul nostru de call center, adresa de e-mail, pagina de Facebook și site-ul www.returosgr.ro, unde pot fi adresate întrebări și unde pot fi obținute detalii despre cum va funcționa SGR în România.

Economedia: Ce fel de ambalaje vor fi colectate, cum ar trebui să funcționeze sistemul?

Sistemul Garanție-Returnare își propune să încurajeze returnarea ambalajelor de băuturi de unică folosință pentru a fi reciclate, contribuind în acest fel la creșterea cantității și a calității materialelor colectate pentru reciclare. Obiectivul nostru este să colectăm anual peste 7 miliarde de ambalaje din piață.

Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă, în realitate, un circuit pe care ambalajele din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, urmează să îl parcurgă. Astfel, în momentul în care consumatorii vor cumpăra produse cu ambalaje din materialele în cauză, vor plăti o garanție în valoare de 50 bani. Ulterior, se vor întoarce cu ambalajul la orice punct de colectare pus la dispoziție de comercianți, unde vor primi înapoi garanția, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.

RetuRO, la rândul său, în calitate de administrator al Sistemului Garanție-Returnare va plăti comercianților garanția pe care aceștia au achitat-o consumatorilor, dar vor primi și o sumă de bani pentru eforturile de colectare depuse (handling fee), în funcție de numărul de ambalaje recuperate de la cetățeni. Deci preluarea ambalajelor este un serviciu plătit, nu este o obligație gratuită a comercianților. 

Ambalaje returnate în magazine vor ajunge în centre regionale de colectare și sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată prin operatorul de sistem, RetuRO în cazul nostru, la fel ca în statele unde sistemul funcționează deja.

În principiu, din motive practice, recomandăm ca aceste ambalaje să fie: 

  •       Intacte, nedegradate și nedeformate – să nu fie sparte, turtite sau presate, pentru ca, de exemplu, ele să poată fi scanate după formă și dimensiuni de automatele de colectare sau de echipamentele noastre de numărare și sortare.
  •       Golite – nu curate, în sensul de a fi spălate. Orice cantitate de lichid care rămâne în aceste recipiente le afectează greutatea și există posibilitatea ca ele să fie refuzate de echipamentele automate, atunci când sunt scanate și cântărite. Desigur, există o marjă de greutate, dar recomandarea noastră este ca ambalajele de băuturi să fie golite complet, pentru a fi siguri de recuperarea garanției.
  •       Eticheta vizibilă și intactă. Pentru că aceasta va avea imprimate simbolul (logo-ul SGR) și codul de bare specific. În lipsa acestor elemente de identificare, nu se poate confirma că ambalajele pot fi preluate prin Sistemul Garanție-Returnare.

Economedia: Ce se întâmplă în prezent, luând în considerare faptul că ministerul nu a acceptat amânarea? 

Pe tot parcursul acestei perioade, am continuat pregătirile pentru lansarea unui Sistem de Garanție-Returnare funcțional. 

Următoarele etape importante pentru implementarea SGR în România includ următoarele: 

  •       Finalizarea contractelor cu comercianții. Pe 26 septembrie am publicat contractul cu comercianții pentru consultare publică, o procedură care a durat 20 de zile, până la 16 octombrie. Date fiind aceste circumstanțe, semnarea contractelor cu comercianții se preconizează a se extinde până la sfârșitul acestui an;
  •       Stabilirea infrastructurii logistice. Am anunțat deja pregătirea primelor centre regionale în județele Cluj și Timiș. Alte centre regionale sunt, de asemenea, în pregătire și au fost semnate alte acorduri pentru construcția sau închirierea de spații logistice;
  •       Semnarea contractului cu partenerul logistic. După cum am menționat anterior, acesta va fi cel mai mare proiect logistic pentru România, deci acesta reprezintă un punct cheie;
  •       Lucrăm intens la dezvoltarea platformei IT, una dintre cele mai complexe platforme la nivel național.

 Cu toate aceste progrese și cu toate lucrurile care vor urma în lunile următoare, este important să spunem că SGR nu va fi perfect încă de la început, dar cu siguranță va fi perfectibil. Sistemul va fi un mecanism viu – va evolua odată cu fiecare nou ambalaj, odată cu fiecare nouă fabrică deschisă sau cu fiecare cetățean care alege să îl susțină activ. Ambiția noastră și misiunea sunt de a crea un sistem care să aducă beneficii reale fiecărui locuitor al României.

Primi pași pentru SGR au fost făcuți în urmă cu 8 ani, două termene au fost ratate

Legea care încerca să pună bazele acestui sistem a fost dată în 2015, iar acolo scrie că „până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase”.

Guvernul nu a respectat acest termen, adică 1 ianuarie 2021, și abia pe 6 octombrie 2021 a adoptat HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile.

În respectiva hotărâre este menționată o nouă dată pentru punerea în funcțiune a SGR, respectiv 1 octombrie 2022.  

SGR, unic la nivel naţional, intră în funcţiune începând cu data de 1 octombrie 2022 şi este obligatoriu tuturor producătorilor şi comercianţilor în condiţiile prezentei hotărâri, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar, în condiţii nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcţionarea sistemului şi tarifele impuse acestora de către administratorul SGR”, scrie în HG 1074/2021.

Nici termenul respectiv nu a fost respectat, în condițiile în care administratorul sistemului de garanţie-returnare a fost numit abia la sfârșitul lunii august 2022, iar reprezentanții acestuia au spus chiar la momentul respectiv că sistemul ar putea fi implementat în România în aproximativ 18 luni. Adică, undeva la finalul lunii februarie 2024.

La doar câteva zile după ratarea termenului de 1 octombrie 2022, guvernul a hotărât ca punerea în funcțiune a SGR să aibă loc pe 30 noiembrie 2023, respectiv cu trei luni mai puțin decât estima administratorul sistemului încă din august 2022. Iar încercarea de amânare din toamna acestui an s-a lovit de refuzul ministrului Mediului.

Pe de altă parte, ministrul Mircea Fechet, spunea vara aceasta că România este codașa Europei la capitolul colectare selectivă. Ne învârtim în jurul cifrei de 14% deşeuri colectate selectiv, a precizat ministrul. Până în 2025, ar trebui să ajungă la o rată de reciclare de 55%.

”Concluzia este că, oricât s-ar chinui un primar, oricât s-ar chinui un ADI, oricât s-ar chinui reprezentanţii unui judeţ, la sfârşit, în calitate de ţară, atunci când raportăm cifrele către Comisia Europeană, adunăm toate aceste eforturi individuale şi concluzia nefericită este că, din păcate, atât cifra în sine cât şi tendinţa e una extrem de modestă pentru România. În funcţie de cum numărăm, ne învârtim în jurul cifrei de 14% deşeuri colectate selectiv, ceea ce nu poate decât să însemne că la acest capitol România este codaşa Europei”, a afirmat Mircea Fechet

Articol preluat de la: economedia.ro

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.