Politica

Ce șanse are Klaus Iohannis să devină primul șef al NATO din Europa de Est. „Funcțiile înalte din Uniunea Europeană rămân pe masă”

4 minute necesare pentru a citi articolul

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat oficial marți, 12 martie, candidatura pentru postul de secretar general al NATO, cea mai înaltă funcție din interiorul Organizației Nord-Atlantice, după săptămâni de speculații.

Președintele și-a asumat această candidatură „în numele României”, punctând printre motivele anunțului său „performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO”. Chiar și așa, Klaus Iohannis se înhamă la o competiție grea, în care fostul premier olandez Mark Rutte, care încă nu și-a anunțat oficial candidatura la șefia NATO are deja susținerea declarată a 22 de state, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Franța și Germania.

În acest context, numirea președintelui României la șefia Alianței Nord-Atlantice ar fi o premieră, fiind primul lider al organizației din Europa de Est.

„Orice funcție importantă la nivel european sau euro-atlantic avantajează România, asta este evident și este clar că de aici, avem exemplul domnului Geoană, este cetățeanul României cu cea mai înaltă funcție internațională. Sigur că o asemenea poziție pentru România, atât ca imagine, pentru prestigiu, dar și din punct de vedere practic.”, a precizat analistul politic Ion M. Ioniță pentru Ziare.com.

De-a lungul timpului, NATO a avut secretari generali doar din Europa de Vest, Centrală și de Nord, primul ales în funcția aceasta fiind Hastings Ismay, diplomat și general în armata britanică indiană. Astfel, Marea Britanie a dat în total trei secretari generali, Țările de jos au numit tot trei, Italia a avut patru secretari generali, iar Belgia doi secretari.

Ultimele două mandate de secretari generali ai NATO au fost asigurate de reprezentanți ai statelor nordice, Danemarca, în persoana lui Anders Fogh Rasmussen, între 2009 și 2014 și Norvegia, cu fostul premier Jens Stoltenberg, numit în 2014 și al cărui mandat se sfârșește anul acesta, după mai multe prelungiri cauzate de războiul din Ucraina.

În ceea ce privește alegerea șefului NATO de anul acesta, Klaus Iohannis este singurul candidat oficial pentru funcție.

Alte două candidaturi pentru șefia NATO au fost vehiculate până acum, dar nu a fost făcut niciun anunț oficial în acest sens. Este vorba despre premierul Estoniei Kaja Kallas și despre prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Șansele lui Klaus Iohannis la șefia NATO

Secretarul general al NATO este numit dintre șefii de stat și de guvern din Alianța Nord Atlantică și este ales în urma consultărilor diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.

Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat, scrie Europa Liberă.

E pentru prima dată de la căderea Cortinei de Fier când în NATO există o competiție deschisă, în văzul inamicului. Pe de altă parte, e pentru prima dată în istorie când NATO își alege conducerea în plin război în interiorul Europei.

De partea lui Mark Rutte sunt deja 22 de state membre printre care și cele mai puternice patru state NATO: Statele Unite ale Americii, Franța, Marea Britanie și Germania.

Prim-ministrul olandez în exercițiu este cunoscut pentru faptul că a menținut consensul, o calitate despre care susținătorii spun că ar putea fi folosită dacă Donald Trump, care și-a arătat scepticismul în privința NATO își recâștigă președinția SUA, scria Politico într-un articol publicat în ziua anunțului lui Iohannis.

Politico preciza totuși că țările baltice și Turcia nu și-au înregistrat încă sprijinul pentru Mark Rutte, iar surse de încredere citate de Deutsche Welle spun că Ankara ar putea fi de partea României. De asemenea, Suedia, care s-a alăturat alianței abia săptămâna trecută, nu l-a susținut public pe Rutte, în ciuda faptului că prim-ministrul Ulf Kristersson l-a lăudat pe omologul său olandez într-un interviu Politico, descriindu-l ca „o persoană extrem de calificată”.

Despre Ungaria știm sigur că se opune în mod activ candidaturii lui Rutte, iar binomul România-Ungaria este primul care mizează pe Klaus Iohannis. Ar putea urma Bulgaria, al cărei acces în Schengen a fost blocat ani la rând de Olanda, avându-l în frunte pe Rutte. Apoi, restul statelor din fostul Pact de la Varșovia, care ar putea să se alinieze în spatele României.

Potrivit Deutsche Welle, o echipă de diplomați se află deja la Washington pentru a-i face lobby președintelui Klaus Iohannis.

La NATO, viitorul secretar general are o întreagă echipă de experți și comunicatori care îl pot face credibil, astfel că expertiza acestuia în domeniu nu este atât de importantă pe cât este credibilitatea și capacitatea sa de adaptare, credibilitatea statului din care vine și, poate, și regiunea fierbinte în care se află.

Chiar și așa, punctează Deutsche Welle, dacă Rutte nu-și retrage candidatura e greu de crezut că Statele Unite și celelalte mari puteri și-ar retrage sprijinul pentru acesta, după ce au anunțat public că-l susțin.

Speranța României este ca premierul olandez să opteze pentru funcția de șef al Consiliului European, funcție la care ar fi aspirat și Klaus Iohannis, potrivit vehiculărilor din spațiul public, însă această funcție ar fi pregătită pentru cineva din zona de centru-stânga, cum este premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei.

Au fost vehiculate și alte funcții pentru președintele Klaus Iohannis, existând voci de la Bruxelles care susțineau că președintele țintește de fapt, prin anunțarea candidaturii la NATO, să negocieze o înaltă funcție în cadrul Uniunii Europene.

”Negocierea ar fi cumva mai largă și atunci sunt și funcțiile înalte din Uniunea Europeană pe masă. Funcțiile înalte sunt președintele Comisiei Europene unde doamna Ursula von der Leyen este favorită, deci nu avem de ce discuta. Aici avem președintele Consiliului European și vicepreședintele Comisiei Europene pentru politică externă, înalt reprezentant, și probabil un post de vice-președinte pentru apărare. Despre cele două am putea discuta pentru România.”, a mai spus Ion M. Ioniță.

Chiar și așa, președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 12 martie, înainte de a face anunțul de candidatură la cea mai înaltă funcție NATO că nu are de gând să-și scurteze mandatul de președintele pentru o funcție înaltă la UE, având în vedere că alegerile pentru funcțiile europene au loc în luna iulie, după alegerile europarlamentare.

Funcția de secretar general al NATO se eliberează pe 1 octombrie 2024.



Articol preluat de la: ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.