Politica

Despre datoria de a fi critici azi pentru a ne imuniza pe viitor

4 minute necesare pentru a citi articolul

Unii dintre cititorii acestor pagini s-au aratat exasperati de consecventa criticii si de pretinsa absenta de solutii, facand confuzii grave intre rolurile pe care le jucam fiecare in societate la un moment dat.

Citeste toate textele scrise de Ciprian Mihali pentru Ziare.com

Fiecare cetatean care isi face datoria profesionala si cetateneasca are libertatea completa de a se exprima si de a o face critic fata de orice fel de putere din societate.

Alti cititori se arata speriati de faptul ca fiind critici cu PNL am incuraja astfel PSD. Ca si cum aceasta alternativa ar fi reala, inevitabila si exclusiva.

Dar in aceste vremuri tulburi e bine sa avem in vedere cateva lucruri cat se poate de simple.

1. Societatea romaneasca are nevoie azi de solidaritate, dar are nevoie si de transparenta in guvernare, in informare si decizii. Asa cum are nevoie de oameni curajosi, competenti si cinstiti la carma tarii.

2. Trecem printr-o criza pe care aceasta societate si planeta intreaga nu au mai cunoscut-o de la Al Doilea Razboi Mondial incoace. Aceasta criza cade peste o Romanie jefuita, mintita si fragilizata in toate incheieturile ei de toate puterile anterioare, in toate combinatiile posibile.

3. Faptul ca ne aflam intr-o criza de asemenea proportii si ca avem nevoie de solidaritate nu justifica in niciun fel renuntarea la exigentele pe care trebuie sa le avem fata de putere si de guvernanti. Dimpotriva, mai mult ca niciodata ei nu au dreptul la eroare, pentru ca, asa cum s-a vazut la Suceava, erorile lor, minciunile lor au omorat sau au grabit moartea multor oameni. Iar ca Suceava mai sunt 40 de judete in Romania.

4. In acelasi timp, e nevoie mai mult ca niciodata sa ramanem vigilenti fata de ceea ce se face in numele crizei sau in spatele crizei: de la felul in care se cheltuiesc banii publici (contracte, comisioane, incredintari directe), trecand prin ascunderea de informatii in numele secretului de serviciu sau sub amenintarea sanctiunilor, pana la utilizarea unei puteri militare si politienesti excesive pentru a inlocui mecanismele democratice sau cele ale administratiei locale.

5. Daca in vremuri exceptionale trebuie luate masuri exceptionale, asta nu inseamna ca aceste masuri trebuie sa fie si mai haotice si mai nejustificate ca in vremurile normale. Un ministru care demisioneaza din lasitate, din cauza propriilor greseli, sub presiunea partidului sau din orice alt motiv nu poate deveni peste noapte consilier al noului ministru, fostul sau adjunct. Populismul desantat din jurul pensiilor speciale esueaza din nou, premeditat, intr-un proiect de lege facut anume prost ca sa fie invalidat pentru a pastra privilegiile unei caste imbogatite obscen din banii publici.

6. In vremuri grave cele mai daunatoare sunt jumatatile de masura. Acte legislative incoerente sau retrase, masuri prost concepute si prost transmise, impulsul de a pastra relatiile de putere ca miza superioara oricarei politici sociale, cultivarea fricii tuturor subordonatilor pentru a acoperi ilegalitatile sau incompetenta, toate acestea si multe altele nu fac decat sa agraveze criza si sa submineze increderea populatiei in autoritati.

7. Aceasta putere si nu alta, mai ales pe partea ei executiva, are datoria, tocmai pentru a evita efecte colaterale si mai dramatice, de a reabilita de urgenta functionarea instantelor de supervizare a deontologiei diferitelor corpuri profesionale: de la Colegiul Medicilor pana la CNA, de la ANI pana la CNCD.

8. Daca Puterea repeta fara incetare ca e necesara respectarea legii, atunci aceasta respectare trebuie sa fie vizibila si permanenta, mai ales din partea institutiilor publice si a administratiei locale. O putere este doar represiva si nicidecum corectiva daca frange sub amenzi uriase oamenii de rand care se afla cu 50 m mai departe de casa lor decat permite ordonanta militara, dar inchide ochii la incredintarile directe si directionate, la cheltuieli aberante ale primariilor, la derapaje politice sau mediatice.

9. Daca aceeasi putere nu inceteaza sa indemne la solidaritate, atunci ea trebuie sa dovedeasca prin masuri corecte grija pentru categoriile cele mai vulnerabile ale societatii. Nu prin populism si cadouri electorale, nu prin grija fata de scorul electoral, ci prin interventii care sa impiedice saracirea si mai accentuata a celor saraci, imbolnavirea si moartea celor mai slabi, descurajarea celor coplesiti.

10. In sfarsit, aceeasi exigenta critica trebuie sa fie permanenta fata de industria media, ale carei preocupari deontologice par foarte secundare in aceasta perioada. Oamenii sunt speriati, oamenii au nevoie de informatii simple, clare si corecte, ei nu trebuie torturati psihic cu imagini apocaliptice, cu voci si sunete grave, cu scenarii inspaimantatoare.

Pentru o tara care sta in mare parte lipita de ecrane pentru a se informa, televiziunile trebuie sa fie aproape de oameni, trebuie sa fie solidare cu ei si nu sa-i considere clienti, tinte, victime, vinovati, indiferent cat de comerciale ar fi ratiunile lor de a exista. A face rating din suferinta expunand-o si mai mult, ba chiar provocand-o, este dovada lipsei de umanitate si de aderenta la valori sociale impartasite.

Toate acestea pentru a spune ca solidaritatea si participarea la efortul colectiv in aceasta perioada grea nu au de ce sa ne faca mai putin pretentiosi fata de felul in care puterea (politica, economica, informationala, mediatica) se exercita si se raporteaza la noi.

A fi critici azi este o modalitate de a ne imuniza pentru toate justificarile si pentru toata propaganda care ne asteapta DUPA criza. Pentru ca de felul in care ia cele mai importante decizii depinde directia in care ne vom indrepta DUPA criza: inspre o societate metastaziata, dar usor fardata pe ici pe colo, ori inspre o societate insanatosita capabila sa invete din greseli, mai ales din greselile crizei pe care o traversam.

Ciprian Mihali a predat vreme de doua decenii filosofia contemporana la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor in filosofie al Universitatilor din Cluj si din Strasbourg. Intre 2012 si 2016 a fost ambasador al Romaniei in Senegal si in alte sapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucreaza in domeniul cooperarii internationale la Bruxelles.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citeste articolul complet pe www.ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *