Politica

E PSD gata sa-si asume mortii? Cea mai mare frica din Kiseleff si slabiciunea discursului lui Iohannis

4 minute necesare pentru a citi articolul

Cu peste 350 de morti si punctele nevralgice din spitale, Romania ar putea intra in cea de-a doua luna de stare de urgenta, pentru ca autoritatile sa poata controla proportiile crizei umanitare.

Nu e ca si cum defectele sistemului medical ar fi o noutate pentru cineva, mai ales pentru PSD si Tariceanu, dar care, pentru a nu le muri procentele si asa subtiri, pun in negociere vietile celor pe care presedintele Iohannis vrea sa ii convinga sa stea in casa de frica, fara ca macar o promisiune de reconstructie sa fie facuta.

Inca inainte ca presedintele sa emita decretul care prelungeste masurile de carantina si distantare sociala, cu implicatiile sociale si economice ale acestora, atat Marcel Ciolacu, caruia starea de urgenta i-a permanentizat interimatul la sefia PSD, cat si Calin Popescu Tariceanu si Victor Ponta au anuntat ca nu vor mai vota pur si simplu aprobarea decretului.

Cei trei, despre care agenda publica nu a consemnat nicio isprava notabila in ultima luna, cer garantii de bunastare pentru romani, pun conditii, reclama transparentizarea intregului proces decizional al Guvernului.

Cum insa lipseste oferta alternativa concreta – noi ce am face mai bine decat fac guvernantii liberali? – si cum niciunul nu e strain de cauzele care definesc cazul romanesc, adica acela in care veriga cea mai slaba e tocmai spitalul, gestul lor se inscrie intr-un calcul electoral prematur, in urma caruia vor sa isi obtina macar supravietuirea politica.

PSD, a carui decadere inceputa odata cu epoca Liviu Dragnea si desavarsita dupa scoaterea pe tusa a Vioricai Dancila, cand partidul a fost incredintat spre refacere unei conduceri interimare colective, a ajuns pana in punctul critic al irelevantei, isi fabrica deja cea mai la indemana strategie, aceea a tapului ispasitor.

Daca lucrurile ies prost – si ceva tot va iesi prost, pentru ca nu poti sa tii si economia sus, si capacitatea spitalelor de a face fata internarilor in terapie intensiva – atunci vinovatul trebuie indicat de pe acum, asa incat terenul sa se mentina fertilizat.

Sunt doua efecte pe care PSD&Tariceanu le urmaresc:

* Iesirea din irelevanta: baga capul in tablou, sa mai stie lumea ca exista, chiar daca nu au niciun rol de jucat in toata aceasta perioada.

In principiu, starea de urgenta a suspendat agenda politica uzuala, dar toata lumea stie ca alegeri tot vor fi, chiar daca cu intarziere. Exista repozitionari asumate, cum este aceea a Aliantei PLUS USR, care a anuntat ca isi pune expertiza la dispozitia Guvernului PNL si care incearca sa defineasca solutii alternative, fara a utiliza tonul cel mai la indemana, dar complet inutil si inoportun, acela al blamarii PNL, partid mai degraba prins la guvernare.

Si, din punct de vedere al utilitatii publice, dar si tactic, optiunea USR PLUS poate aduce beneficii electorale, dar pe termen lung.

Pe termen scurt, insa, PSD&Tariceanu si chiar si Ponta fac zgomot, ostilizeaza, arunca dezbaterea in polarizare. Temele pe care ei le aproximeaza, cele economice si de protectie sociala, sunt, desigur, valide, dar nu foloseste la nimic agitarea unor banderole, fara un program concret de solutii.

Doar ca ei nu au asa ceva, iar argumentul ca treaba lor e sa rezolve problemele cand va fi randul lor la guvernare nu tine, intr-un context in care binele comun suspenda binele de partid, daca acestea nu coincid, caz putin probabil.

Le ramane zgomotul, ca sa arate ca exista, si specularea faliilor sociale, un ingrasamant bun pentru cand pandemia va fi trecut, dar pagubos, asa cum a si fost si pana acum, ceea ce ne duce la a doua tactica:

* Indicarea unui tap-ispasitor, in carca caruia se pregateste a fi pus un sac destul de greu si inca nu stim care parte va cantari mai mult: mortii de COVID-19 sau criza socio-economica lasata in urma de masurile anti-pandemie.

Tactica aceasta ii permite PSD-ului si acolitilor nu numai sa isi decline orice responsabilitate, dar chiar sa rescrie, asa cum isi propusese, de altfel, inainte de pandemie, sa ne amintim manifestul lui Ionut Vulpescu, prezenta PSD-ului in istoria postdecembrista a tarii.

Faliile economice, excedarea aparatului bugetar, retelele de protectie de clan politic – si sa ne uitam doar spre fieful lui Oprisan de la Vrancea, intins peste sistemul de sanatate local – subfinantarile cronice din Sanatate si Educatie si asa mai departe sunt astazi trecute pe nota de plata a PNL, pe asta mizeaza pesedistii.

Asteptarea ca lectiile crizei sa fie intelese si ca actorii publici sa protejeze resursele esentiale ale statului si societatii, asa cum sunt spitalele si scolile, Romania fiind printre statele europene incapabile sa tina cu adevarat lectii online, e una la care trebuie sa punem cu totii umarul, asa ca nu e de mirare ca PSD se da in vileag.

E insa insuficient sa constatam naravul pesedist. Oamenii nu isi vor mai gasi confortul in resentimente si vinovati colectivi imaginari doar atunci cand conducatorii politici le pot asigura speranta.

Or, tocmai asta nu a cuprins discursul lui Klaus Iohannis, altminteri corect in argumente, dar care a vehiculat in oferta catre oameni doar frica de boala si moarte, nu si promisiunea unei reconstructii comune imediat ce vietile vor fi in siguranta. Si tocmai de asta se va agata PSD, ca sa supravietuiasca.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citeste articolul complet pe www.ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *