EuropaInternationalPolitica

Islam(ism) si nationalism in Bulgaria

4 minute necesare pentru a citi articolul

Poate mai putin cunoscut este faptul ca Bulgaria este statul mebru al Uniunii Europene care detine cea mai mare comunitate nationala de musulmani.

Citeste toate textele scrise de Razvan Munteanu pentru Ziare.com

Astfel, din totalul populatiei de 7 milioane de locuitori, majoritar crestin-ortodoxa, se regasesc etnicii musulmani intr-o proportie de aproximativ 13%, formata in mare parte din turci, rromi sau pomaci, populatie bulgara convertita la islam intre 1396 – 1848, cand Bulgaria s-a aflat in componenta Imperiului Otoman.

Aceasta perioada, cunoscuta in memorialistica bulgara si drept cele cinci secole negre, a creat repercusiuni istorice populatiei majoritar crestine, tratata ca cetateni de rang inferior, desi sistemul ottoman (millet) era considerat ca fiind unul relativ moderat pentru acea era.

Pe acest fond, in anii ’80, regimul condus de Todor Zhikov a dus o campanie de asimilare fortata a musulmanilor bulgari, peste 1.500 de persoane care s-au opus acestui proces fiind ucise in perioada 1984-1989, in timp ce peste 300.000 de musulmani au fost nevoiti sa emigreze in Turcia.

Cu toate acestea, turcii au ramas cea mai reprezentativa minoritate etnica din Bulgaria, 7% din totalul populatiei, urmati de rromi, cu o reprezentativitate de 5%. Balanta echilibrului de coeziune interna a reprezentat o provocare pentru Sofia in perioada post-comunista, insa Bulgaria a reusit sa evite scenariul fostei Iugoslavii, in special prin aderarea la valorile si spatiul euroatlantic.

Cu toate acestea, cresterea sentimentelor nationaliste si islamofobe au reprezentat o constanta a ultimului deceniu, inclusiv in narativul unor formatiuni politice.

Asa cum arata si un studiu al celor de la New Eastern Europe, coalitia de guvernare de la Sofia condusa de GERB (Citizens for the European Development of Bulgaria), de altfel membru al Partidului Popular European, supravietuieste prin sprijinul altor trei grupari politice nationaliste, precum VMRO (Internal Macedonian Revolutionary Organisation), NFSB (National Front for the Salvation of Bulgaria) respectiv Ataka.

Liderii VMRO, NFSB si mai ales Ataka sunt cunoscuti pentru o serie de declaratii si politici controversate, inclusiv din posturi precum cel de vicepremier sau ministru al Apararii. Dar complexitatea scenei politice de la Sofia nu se opreste insa aici.

Daca socialistii aflati in opozitie au cerut refuzul Guvernului de a sustine sanctiunile impuse Federatei Ruse de catre UE, Zvezdomir Andronov, liderul Uniunii Nationale Bulgare, formatiune care nu se afla in legislativul bulgar, este protagonistul unor declaratii extremiste preluate fara retineri de catre principalele media bulgare.

Printre acestea, se numara si cea conform careia: “tiganii, turcii, armenii si evreii sunt oaspeti in Bulgaria, iar daca se comporta cum trebuie, pot trai in pace si liniste”. Practic, Andronov conditioneaza cetatenia de etnie. Mai mult, mitingurile sale organizate anual si catalogate drept neonaziste nu au fost interzise de Guvern in ciuda opozitiei comunitatii evreiesti bulgare si internationale.

Fiind deja conturat in main stream-ul politic de la Sofia, discursul de extrema dreapta are un impact consistent in escaladarea tensiunilor sociale.

Spre exemplu, in vara anului 2019, sediul Muftiatului din Bulgaria a fost atacat cu pietre, dupa ce in urma cu cateva zile pe zidurile unei moschei din Karlovo fusesera desenate simboluri naziste.

Nemultumirea in cadrul comunitatilor minoritare este cu atat mai pregnanta cu cat autoritatile nu au gasit nici macar o persoana vinovata pentru numeroase infractiuni motivate de ura, ce au fost realizate in ultimii ani.

De cealalta parte, asistam la un fenomen interesant, dar oarecum previzibil, in societatea bulgara, unde aproximativ 30% din etnicii rromi au fost convertiti la islam.

Totodata, studiile sociologice identifica si o crestere a religiozitatii in cadrul grupurilor musulmane, desi acestia erau cunoscuti ca fiind adeptii laicizarii.

Astfel, in 2011, doar 48,6% dintre musulmanii bulgari s-au identificat ca religiosi si doar 28,5% ca religiosi practicanti. Cu toate acestea, identitatea era asumata prin traditii, precum circumcizia copiilor ce era respectata de 88% dintre musulmani, sau ritualurile specifice casatoriei, respectate de 96% dintre acestia.

Sase ani mai tarziu, un nou studiu realizat de catre Pew Research Center arata ca paradigma in cadrul comunitatii musulmane din Bulgaria tinde a se modifica. Astfel, in 2017, 33% dintre musulmanii bulgari sustineau ca religia este foarte importanta pentru ei, 22% mergeau la moschee o data pe saptamana in timp ce 7 procente citeau Coranul saptamanal.

Dincolo de escaladarea sentimentelor nationaliste in societatea bulgara, printre cauzele identificate ce stau la baza cresterii religiozitatii au fost identificate: propaganda realizata in Balcani de catre ISIS si Al Qaida pe fondul conflictelor izbucnite dupa Primavara Araba in Siria si Irak, plasarea Bulgariei pe o ruta principala a jihadistilor ce calatoreau intre Orientul Mijlociu si Europa, dar si influenta unor puteri externe precum Turcia, Iran sau Arabia Saudita, care finanteaza o serie de organizatii religioase din Balcani si Bulgaria.

Toate aceste elemente au permis crearea unor retele ce au condus catre atacul terorist de la Burgas din 2012, unde dovezile au aratat implicarea Iranului prin intermediul Hezbollah.

De cealalta parte, influentele saudite sunt cel mai bine resimtite in cadrul rromilor convertiti la islam, acolo unde se observa si cel mai ridicat grad de radicalizare. Adepti ai salafismului, rromii musulmani au inceput sa poarte burqa in spatiul public, desi femeile musulmane membre ale comunitatii traditionale obisnuiau sa foloseasca un simplu batic pentru a-si acoperi parul.

Pe acest fond, autoritatile bulgare s-au raliat politicilor Frantei, Belgiei, Letoniei si Elvetiei si au interzis in 2016 puratul valului islamic in spatiul public.

Desi Turcia ar putea fi un partener in promovarea islamului moderat in Bulgaria, divergentele istorice, neotomanismul asumat de Ankara in ultimii ani, neincrederea si extremismul reprezinta bariere in ceea ce priveste cooperarea pe axa Sofia – Ankara.

In acest sens, bulgarii privesc cu reticienta orice activitate a Turciei in cadrul comunitatilor musulmane din Balcani, mai ales in privinta activitatilor Directiei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) in propriile granite.

Astfel, considerarea implicarii Turciei in afacerile interne bulgare a determinat autoritatile de la Sofia sa-l declare in 2016 personna non grata pe ambasadorul turc Ugur Emiroglu, pe care presa nationala l-a catalogat drept un “imam cu pasaport diplomatic”. Un an mai tarziu, deputatii de la Sofia au interzis orice finantare de catre Ankara a cultelor bulgare.

Toate aceste elemente, prezentate sumar in ciuda complexitatii ce le caracterizeaza, creeaza un cocktail periculos pe care societatea si clasa politica bulgara trebuie sa il gestioneze cu intelepciune si atentie pe termen mediu si lung, lasand in primul rand ranile istorice sa se poata inchida.

Razvan Munteanu este directorul think tank-ului Chamber for Excellence in International Affairs, si autorul mai multor articole si carti de specialitate, fiind totodata colaboratorul unor publicatii media internationale si nationale.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *