MediuPolitica

Parlamentarii vor sa porneasca vanatoarea de cormorani. Ce pierdem daca ucidem pasarile

5 minute necesare pentru a citi articolul

Parlamentarii vor sa dea liber la vanat cormorani, din septembrie, sub pretextul ca aceste pasari ar mananca prea mult peste si, astfel, i-ar aduce in sapa de lemn pe piscicultori.

Intrebarea este: s-ar rezolva problemele impuscand pasarile? Nici vorba, sustine Societatea Ornitologica Romana (SOR). Ba dimpotriva, daca ucidem cormoranii, riscam sa facem mai mult rau decat bine.

In tara noastra traiesc doua specii de cormoran: cel mic (phalacrocorax pygmeus) si cel mare (phalacrocorax carbo sinensis).

Per total, ar fi vorba despre vreo 136.000 de pasari (55.000 de cormorani mici si 88.000 de cormorani mari), potrivit unui raspuns formulat de Agentia Nationala de Pescuit si Agricultura (ANPA) la solicitarea Ziare.com.

Datele nu sunt, insa, colectare recent, ci in perioada 2008-2013.

ANPA sustine, insa, ca un lucru e cert: in ultimii 20 de ani, cormoranii s-au inmultit destul de mult in tara noastra si au migrat din apele salbatice (saracite de peste – n.red.) in fermele piscicole descoperite, unde gasesc hrana.

In medie, un cormoran mic mananca in jur de 375 de grame de peste pe zi, ne-a transmis ANPA. Iar un cormoran mare mananca, in medie, 768 de grame de peste pe zi (ajungand, insa, sa consume si pana la 3 kilograme zilnic, in perioada de reproducere).

Iar asta inseamna ca populatia de cormorani ar consuma, zilnic, in jur 80 de tone de peste.

In repetate randuri, proprietarii de ferme piscicole descoperite s-au plans ca acesti cormorani ii aduc in sapa de lemn, mancandu-le cantitati mari de peste aflat in crestere sau deja bun de vanzare.

Un aparator al cauzei piscicultorilor a fost si precedentul ministru al Agriculturii, social-democratul Petre Daea. Ziare.com v-a transmis in premiera cum ministrul a povestit in timpul unei audieri la Bruxelles, in ianuarie 2019, fara nicio legatura cu intrebarile la care trebuia sa raspunda, ca in Romania avem atat de multi cormorani incat ai zice ca acestia se scalda in piscine.

Dupa mai bine de jumatate de an – in noiembrie 2019 – mai multi parlamentari social democrati, dar si de la ALDE si PMP au initiat un proiect de lege care prevede includerea cormoranilor pe lista pasarilor care pot fi vanate. Cu alte cuvinte – daca legea ajunge sa se adopte – numele cormoranilor va fi adaugat intr-o anexa a Legii vanatorii 407/2006, urmand sa poata fi vanati anual, intre 1 septembrie si 28 februarie.

Cati cormorani ar fi optim sa vanam in fiecare an ar urma sa stabileasca Ministerul Mediului.

Legea a trecut deja de Senat si a primit aviz favorabil de la comisiile raportoare din Camera Deputatilor. Asa ca in curand ar putea intra la vot, in plenul Camerei.

Iar daca deputatii o vor vota, ea va merge la promulgare, la presedintele Klaus Iohannis. Si va fi adoptata.

Din pacate, insa, intregul act normativ e construit pe premise gresite, sustine SOR.

De ce n-are niciun rost sa impuscam cormoranii

In expunerea de motive pentru care vor sa adopte legea vanarii cormoranului, parlamentarii sustin ca in Romania pasarile s-au inmultit excesiv, depasind limita prevazuta la Articolui 2 al Directivei CE 147/2002.

Ce inseamna asta? E greu de spus, din cauza ca respectivul articol din directiva nu prevede, de fapt, nicio limita.

Mai exact, articolul 2 din Directiva CE 1472002 spune doar ca statele membre “iau masuri pentru a mentine populatia (…) la un nivel care sa indeplineasca conditiie ecologice, stiintifice si culturale, tinand seama, in acelasi timp, de conditiile economice si de recreere sau pentru a adopta populatia acestor specii la nivelul respectiv”.

Or, e greu de inteles cum de numarul cormoranilor din Romania incalca prevederile acestui articol, asa cum spun parlamentarii!

Totodata, parlamentarii care au initiat proiectul de lege spun ca deja “au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea productiei din piscicultura impotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvente, laser, sperietori de ciori etc.,” dar ca “aceste pasari, deosebit de inteligente, se obisnuiesc cu ele, se adapteaza si nu se mai sperie, astfel ca aceste metode au devenit ineficiente”.

SOR spune, insa, ca nu exista nicio dovada ca asa ar sta lucrurile. In plus, deja s-au gasit solutii eficiente care le-ar permite piscicultorilor sa isi limiteze pierderile fara sa mai impuste cormoranii.

“Conform studiilor efectuate in Marea Britanie si prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pesti, pentru a se putea ascunde, asa cum este prezentata solutia adoptata in imaginea de mai jos, a redus eficienta consumului de peste de catre cormorani cu 67%.

Plase care ar putea feri pestii de atacurile cormoranilor. Foto: SOR

Consideram ca studii sistematice ale caror rezultate sa fie publicate sunt necesare in Romania, pentru a testa metode alternative in vederea protejarii productiei de peste”, a transmis SOR.

Directorul executiv al SOR, dr. Dan Hulea, a explicat pentru Ziare.com ca simpla includere a cormoranilor pe lista pasarilor care pot fi vanate nu va rezolva problema.

Inainte de toate, din cauza ca nicaieri nu se specifica in clar cati cormorani ar trebui impuscati si cati ar fi optim sa avem, in Romania. Asa ca practic nu stim de ce ii vanam, cata vreme nu avem in vedere un nivel al populatiei de cormoran pe care vrem sa o mentinem.

“Impuscarea cormoranilor – presupunand ca se ajunge acolo, intr-o situatie extrema – va deranja toate celelalte specii care sunt protejate din respectivul habitat.

In afara de asta, ganditi-va ca vanatoarea nu rezolva problema. Locul cormoranilor care mor va fi luat de altii, care vin de la cativa kilometri.

Ca sa aiba efect vanatoarea, ar trebui eliminat un numar foarte mare de exemplare. Nimeni nu stie cati. Nu avem nicio monitorizare.

Nu exista nicio justificare pe date si documente.

Iar in Romania, din pacate, lucrurile nu se fac dupa documente si studii, ci pe baza unor decizii luate de pe o zi pe alta, cu gandul doar la efectele pe termen scurt.

Nu suntem de parere ca vanatoarea cormoranilor este solutia. Oricum – cu exceptia Deltei – aproape toate luciurile de apa din tara au fost deja concesionate pentru piscicultura.

Asa ca aceasta pasare nici nu mai are unde sa se hraneasca (fara ca vreun piscicultor sa se planga – n.red.)”, a explicat Dan Hulea.

In consecinta, SOR a solicitat ca proiectul de lege sa fie retras din circuitul legislativ.

In context, l-am contactat pe Alexandru Stanescu, presedintele Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor. Acesta este si unul dintre initiatorii legii vanarii cormoranului.

“Stiu ca aceasta problema este una sensibila. Dar trebuie sa ne gandim si la implicatiile economice si la sustinerea pisciculturii. Nu putem retrage proiectul, el are deja avize de comisii. Asa ca urmeaza sa ajunga la plen”, a precizat Alexandru Stanescu pentru Ziare.com.

Directorul-executiv al SOR sustine, insa, ca nu va abandona. Dimpotriva, va continua sa lupte si sa caute solutii pentru ca in Romania sa nu inceapa vanatoarea de cormorani.

In context, l-am intrebat si pe ministrul Mediului, Costel Alexe, daca institutia pe care o conduce a fost consultata in chestiunea vanarii cormoranilor. Totodata, l-am intrebat pe Costel Alexe cum va stabili cotele de recoltare (impuscare -n.red.) a cormoranilor, in conditiile in care nu stim foarte clar nici cati avem si nici cati ar fi bine sa ramana in viata.

Ministrul n-a raspuns. In schimb, un comunicator al Ministerului Mediului ne-a contactat, ulterior, ca sa ne transmita ca a inregistrat solicitarea noastra si vom primi un raspuns din partea institutiei.

Sa speram ca nu-l vom primi dupa ce se adopta legea, iar vanatoarea de cormorani nu va mai putea fi impiedicata.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *