Social

Aparitia variantei Delta a facut parte din imprevizibilul previzibil. Delta Plus s-ar putea sa creeze haos

4 minute necesare pentru a citi articolul

Medicul Gabriel Diaconu atrage atentia, intr-o postare pe pagina sa de Facebook, ca daca varianta Delta a coronovirului, tulpina care a facut ravagii in India, face parte din imprevizibilul previzibil, ultima tulpina, numita Delta Plus este cea care ingrijoreaza sistemul medical.

„Dupa schimbarea taxonomiei (clasificarii) de catre OMS, variantele virale au primit litere ale alfabetului grecesc, in locul denumirii lor „geografice” care predispunea la diverse confuzii.

Se considera ca Alpha este prima varianta inregistrata, susa Wuhan (China), si din care descind toate celelalte, evoluata ulterior in Beta, Gamma samd. In prezent doua tulpini sunt considerate de interes, mai exact Delta, respectiv Delta Plus.

Delta Plus este o linie separata de descendenta din Delta, comuna in privinta caracteristicilor unor gene care sunt implicate in sinteza proteinei Spike cu varianta Beta, sau „mutatia Kent” britanica.

Drept urmare este considerata de unii specialisti, la acest moment, drept o „super-varianta”, atat privind infectiozitatea dar si capacitatea de bypass a sistemului imun.
Delta Plus ne ingrijoreaza foarte tare, medical.

Mutageneza virusurilor in plina epidemie este un fenomen cu doua domenii de imprevizibil: unul care poate fi cartat, si prezis cu un grad de fidelitate acceptabil, sa-i spunem „imprevizibil previzibil”, dat fiind caracterul de „clichet” al evolutiei spre neutralitate a unor alele/ polimorfisme genetice (in timp inactivate, sau degenerate). Cealalta este marele ceasornicar orb, caracterul vietii de-a fii complet neprietenoasa. Noi ii spunem „haos”.

Aparitia variantei Delta a facut parte din imprevizibilul previzibil, dincolo de faptul ca a facut ravagii in India. Delta Plus, insa, nu. Delta Plus s-ar putea sa creeze haos.

La acest moment, privind la evolutia epidemica in Romania, dar si genealogia cunoscuta a variantelor de coronavirus in lume/ pe glob, cateva lucruri devin evidente:

1. E o chestiune de luni pana cand numarul infectiilor cu COVID va reincepe sa creasca. Termenul „val” este impropriu atata vreme cat vaccinarea continua, si ramane un stavilar in calea conectomicii virale, i.e. distantei oarecare pe care trebuie sa o parcurga virusul intre doua gazde vulnerabile.

2. E o chestiune de luni pana cand o varianta de coronavirus va putea sa treaca de bariera imuna obtinuta de individ fie prin boala, fie prin vaccin.

3. Drept urmare, este foarte posibil ca vaccinarea anti-COVID va intra in practica periodica de imunizare a populatiei, similar cu campania de vaccinare anti-gripala.

4. Observatiile actuale, cel putin cele din Israel, ca infectiile observate cu Delta la cei vaccinati sunt, cel mai probabil, cauzate de un viciu statistic, nicidecum de o predispozitie a celor vaccinati de a contacta noua susa (varianta).


5. Pe de alta parte, ce-ar fi trebuit sa retinem deja, ca strategie de sanatate publica, e ca ce e astazi in Hanoi, maine e in Buenos Aires. Si cu transformarile dureroase, durabile in ce priveste circulatia oamenilor pe mari distante (aeroportuar, feroviar, maritim rutier etc), plasa de siguranta nu e perfecta.

6. Avem, astazi, un mic focar de COVID cu varianta Delta in Arges. E greu de zis/ prezis/ estimat incotro o va lua, daca maine merge spre Moldova sau poimaine ajunge la Botosani. Regula e „un focar oriunde, un focar pretutindeni”.

7. De ce raman cifrele pandemice mici in Romania, in pofida tuturor de mai sus? Pentru ca avem inca suficiente insule de imunitate, si o mobilitate oarecare care ne protejeaza, respectiv campanii de imunizare de jur imprejur, sensibil mai performante decat a noastra (cel putin in Occident).

Si totusi, curbarea raspandirii unui agent/ vector viral pana la punctul la care nu mai este epidemic/ pandemic nu va putea fi facuta prin extinctia lui, cat prin evolutia populatiei, respectiv adaptarea gazdei (a omului).

Biologic, omul se va adapta la virus. Propteaua data de stiinta, folosirea de vaccinuri, va avea unic rezultat umanitar ca aceasta „adaptare” se va face cu mai putina pierdere de vieti omenesti. La fel de bine cum relatia dintre virus si vaccin este totusi una de tip iepure/ broasca testoasa. Virusul ramane mereu cu un pas inaintea vaccinului.

Sperantele noastre se indreapta spre posibilitatea ca a) imunitatea celulara (mult mai versatila) este capabila sa „recunoasca” si sa neutralizeze coronavirus pe masura ce e expusa succesiv la valuri de infectie, respectiv b) ca vaccinarea devine, treptat, mai adoptabila in populatii.

Paradoxul adoptabilitatii vaccinului anti-COVID in populatie este ca, cel mai probabil, se va intampla tot sub presiunea terorii si a fricii imense de boala, si de moarte.
Alternativa de a face vaccinarea anti-COVID obligatorie (similar purtarii centurii de siguranta, sau a trusei de prim ajutor) se impiedica de diverse chestiuni particulare actului medical, sau politicilor de sanatate publica, vis-a-vis de povara medicala/ economica a pandemiei de COVID. Ca o ironie, desi avem 4 milioane de victime, sute de milioane de infectati/ vindecati, trilioane de dolari pierdute in dezastrul economic inconjurator, conducerile lumii considera, inca, morbiditatea COVID ca fiind incompatibila cu vaccinarea obligatorie. E un lucru pe care medical va trebui sa-l acceptam.

In cele din urma lupta aceasta pe care am dus-o, in ultimul an si jumatate, cu „noul coronavirus” va fi pazit multi oameni de un deznodamant fatal. Pentru deocamdata. Inveti, in meseria de doctor, sa iti ajustezi realitatile si expectativele pe masura ce viata merge inainte.

Da, ma uit la stirile despre Delta/ Delta Plus. Avem, acum, suficienta stiinta incat un nou 2020 sa nu se repete, poate chiar mai rau, in Romania?
Da. Circuite facute, doctori familiarizati deja cu patologia, algoritme de lucru perfectionate, scheme de tratament cu suport empiric deja solid, si vaccin.
Nu avem, din pacate, epidemiologi mai multi, DSP-uri mai performante, o digitalizare elastica si robusta. Iar deocamdata nu pare sa deranjeze pe nimeni ca n-avem. Pentru ca avem de altele, si alte prioritati.

Criza, spun unii, e mama oportunitatii. Altii spun ca e copilul bastard al prostiei. Depinde cum privesti la problema”, a scris Gabriel Diaconu.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *