Violența domestică reprezintă în continuare o problemă socială care necesită atenție deosebită. Pentru a scăpa de calvar, multe victime acționează destul de târziu, din mai multe cauze: teama de agresor, necunoașterea procedurilor legale, lipsa resurselor financiare, rușinea, teama de a fi judecate.
Totuși, sistemul judiciar din România a cunoscut îmbunătățiri, iar standardele impuse de la nivelul Uniunii Europene au contribuit, de asemenea, la sprijinirea persoanelor vulnerabile, care sunt în general femei și copii.
Statul român încurajează din ce în ce mai mult ca victimele să se exprime și să acționeze, pentru a scăpa de mediul toxic. Una dintre cele mai frecvente dileme ale femeilor, pentru că ele sunt de cele mai multe ori victimele abuzurilor, este „eu ce fac?”. Avocata Anca Elena Bălășoiu, oferă lămuriri în acest sens.
„Victima poate suna la 112, pentru ca un echipaj al Poliției să se deplaseze la fața locului, pentru a întocmi un chestionar de risc. Dacă din acel chestionar rezultă că victima este supusă riscului unei noi agresiuni și că există o stare care poate conduce la o nouă agresiune, se emite acel ordin de protecție provizoriu. De asemenea, există și posibilitatea victimei de a se adresa direct instanței, pentru emiterea unui ordin de protecție ‘clasic’, valabil de la câteva luni până la un an de zile. Cea din urmă este procedura veche, până la introducerea noii legi, referitoare la ordinul de protecție provizoriu”, a declarat Anca Elena Bălășoiu, pentru Ziare.com.
Agresorul, evacuat imediat din imobil, după emiterea ordinului de protecție din partea Poliției
În ultimii ani au fost elaborate legi care au venit mai mult în sprijinul victimei. De asemenea, s-au făcut investiții în aparatură specială, pentru monitorizarea agresorilor. Foarte important de reținut: în baza unui ordin de protecție provizoriu, agresorul este evacuat din locuință, chiar dacă imobilul îi aparține. De asemenea, după emiterea ordinului de protecție cu perioadă de valabilitate de 5 zile, instanța poate stabili un ordin de protecție cu o valabilitate de până la 12 luni.
Poliția Română a explicat pentru Ziare.com ce măsuri se impun imediat după emiterea ordinului de protecție provizoriu:
„Menționăm că, începând din anul 2018, odată cu modificările aduse Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, polițiștii care intervin la sesizările privind violența domestică au la dispoziție un instrument legal pentru protecția victimelor violenței domestice, respectiv ordinul de protecție provizoriu, a cărui emitere se realizează conform prevederilor O.M.A.I. nr. 146/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști.
Prin ordinul de protecție provizoriu pot fi dispuse, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent, măsuri prevăzute în conținutul art. 31 din Legea nr. 217/2003, după cum urmează:
– evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
– reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori față de reședință, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
– obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
– obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute”, a transmis Poliția Română.
România utilizează sisteme inteligente pentru supravegherea agresorilor, pasibili de închisoare
Pentru a se asigura că agresorii păstrează distanța față de victime, Poliția utilizează sisteme inteligente de supraveghere. Dispozitivele de monitorizare țiuie atât la victimă, la agresor, cât și la Poliție.
„Mai mult decât atât, pentru gestionarea cât mai eficientă a cazurilor de violență domestică, în anul 2022, la nivelul Direcției de Ordine Publică, a fost înființat Compartimentul violență domestică, structură cu rol de coordonare la nivel național, iar la nivelul fiecărui județ au fost desemnați și instruiți ofițeri care să monitorizeze activitățile pe acest domeniu.
Direcția de Ordine Publică, Centrul Operațional și Direcția de Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au organizat și susținut sesiuni de pregătire la nivelul unităților de poliție la care s-au implementat prima și a doua etapă a sistemului – pilot privind monitorizarea electronică, respectiv 23 județe și Municipiul București, context în care au fost instruiți peste 4.000 de polițiști.
De asemenea, ofițeri de poliție, împreună cu specialiști din cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, cât și din diferite O.N.G.-uri au participat la sesiuni de instruire a polițiștilor care gestionează cazurile de violență domestică”, a mai transmis Poliția, pentru Ziare.com.
Ce îmbunătățiri ar putea fi făcute, pentru ca violența domestică să fie combătută și mai eficient
Avocata Anca Elena Bălășoiu subliniază, totodată, că e nevoie de și mai multă implicare, astfel ca șansele de reușită împotriva fenomenului infracțional să fie maximizate.
„Sigur, este loc de îmbunătățiri, în ceea ce privește regimul de aplicare a pedepselor și în ceea ce privește integrarea socială a victimei, care trebuie să aibă niște posibilități reale de a se refugia față de agresor, nu doar un centru pe sector sau într-un oraș mai mare. Prea multe servicii sunt externalizate către ONG-uri, din păcate. Victimele trebuie să beneficieze de asistență psihologică gratuită, dacă-și doresc acest lucru. În unele cazuri, este nevoie de puterea de a depăși anii de abuz și înțelegerea posibilităților de refacere a vieții și de a duce un trai liniștit.
În doctrină se vorbește mult despre costul economic al menținerii stării de violență domestică și violență de gen, lucru care la noi nu reprezintă o prioritate pentru autorități. S-a constatat că victimele violenței domestice nu au la locul de muncă acel randament precum cineva care nu e supus la abuz. Costul acestor deficiențe care apar la locul de muncă ar fi de câteva miliarde de euro într-un an, în Europa. Victima nu poate lucra cu normă întreagă. De asemenea, se mai poate institui concediul medical pentru victimele violenței domestice. E foarte greu pentru unele victime, care-mi spun că nu pot pleca de la locul de muncă pentru termen, pentru a merge la proces”, a mai precizat avocata, pentru Ziare.com.
Unde mai are de lucru Guvernul
În plus, o problemă ce persistă este supraaglomerarea instanțelor de judecată, dar și a efectivelor din Poliție. Din acest motiv, în unele cazuri, deciziile definitive ale instanțelor pentru infracțiuni săvârșite împotriva unui membru al familiei, ajung să fie pronunțate după ani de zile de la consumarea evenimentelor reprobabile. Atât reprezentanții magistraților se plâng de volumul mult prea mare de muncă, dar și polițiștii. Practic, sunt prea puțini angajați în sistem pentru instrumentarea volumului mare de dosare.
Ce spune legea penală
În ceea ce privește pedepsele, important de menționat: potrivit art. 199 din Codul penal, referitor la infracțiunea de violență în familie, legea sancționează dur autorii faptelor. Mai exact, dacă infractorul a comis omor, ori omor calificat, ori infracțiunea de loviri sau alte violențe, ori vătămarea corporală, ori infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, ori vătămare corporală din culpă, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime. Codul penal prevede următoarele pedepse pentru infracțiunile menționate:
– omor (închisoare de la 10 la 20 de ani);
– omor calificat (detenție pe viață sau închisoare de la 15 la 20 de ani);
lovirea sau alte violențe (închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă; de la 6 luni la 5 ani sa cu amendă dacă „fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile; limitele pedepsei se majorează cu o treime dacă victima este un minor, dar și-n alte situații);
– vătămarea corporală (închisoare de la 2 la 7 ani; închisoare de la 3 la 10 ani dacă fapta a fost săvârșită în scopul producerii unei infirmități, unei leziuni traumatice care a necesitat îngrijire medicală de peste 90 de zile sau dacă fapta a fost comisă pentru provocarea unui prejudiciu estetic grav și permanent);
– loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte (închisoare de la 6 ani la 12 ani, dacă în urma infracțiunii de lovire sau alte violențe ori vătămare corporală a rezultat moartea victimei);
– vătămarea corporală din culpă (închisoare de la 3 luni la 1 an; închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă, în condițiile menționate de legiuitor potrivit art. 196 C. pen.).
La toate cele menționate se adaugă ¼ din pedeapsă, dacă fapta a fost comisă în cadrul familiei.
Articol preluat de la: ziare.com