Scăderea deficitului bugetar al țării, pentru a respecta ținta asumată de România în fața Comisiei Europene, a readus în spațiul public discuții despre posibile creșteri de taxe și impozite. De asemenea, se încearcă și scăderea cheltuielilor bugetare, însă economiștii spun că nu este suficient.
Președintele interimar la PSD, Sorin Grindeanu, a declarat recent că lumea se fereşte să vorbească de impozit progresiv, care poate fi o soluţie, el menţionând că am rămas printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care vorbesc de cota unică şi au cota unică.
Sorin Grindeanu a menţionat că ”lumea se fereşte să vorbească de impozit progresiv. Haideţi să vedem, poate fi o soluţie. Am rămas printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care vorbesc de cota unică şi au cota unică. Eu nu spun că trebuie să mergem într-o direcţie sau alta. Dar haideţi să discutăm cu argumente pe masă pro sau contra”, a spus Sorin Grindeanu, la Antena 1.
Social-democrații au susținut și în trecut impozitarea progresivă. Fostul premier și președinte al PSD Marcel Ciolacu spunea că își dorește impozitare progresivă.
”Trebuie văzut tot tabloul, în primul rând România are nevoie de o reformă fiscală, predictibilă cel puţin pe următorii cinci ani. Asta ne-a cerut Comisia. Eu îmi doresc impozitare progresivă, ea nu se va putea aplica la companii în acest moment pentru că este o perioadă foarte fragilă economic. Eu cred că România îşi poate permite, în următorii cinci ani, să rămână la cota unică. Cu adevărat, cota unică trebuie să fie cotă unică, că noi nu mai avem o cotă unică”, a afirmat în luna martie fostul prim-ministru Marcel Ciolacu.
Inclusiv Banca Mondială a recomandat în trecut României introducerea impozitării progresive a salariilor.
Liberalii au spus că nu sunt de acord cu impozitarea progresivă. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că România, în acest moment, nu este pregătită pentru impozitul progresiv iar prima necesitate a guvernului este să aducă aproape 30 de miliarde în plus, la venituri, ca să ajungem la deficitul de 7%.
Preşedintele interimar al USR. Dominic Fritz, a declarat, despre introducerea unui impozit progresiv, idee enunţată de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, că nu crede că acum este momentul în care fiecare trebuie să intre în negocieri cu tot felul de linii roşii şi că este momentul în care toate partidele trebuie să vină la masa negocierilor cu o dorinţă sinceră de a scoate România din criză.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri, 30 mai, în contextul discuțiilor tehnice dintre partide, că „absolut toată lumea e de acord că nu trebuie să crească impozitarea pe muncă. Eu în continuare cred că nu e bine să creştem taxe. Ce se va întâmpla va rezulta din negocieri”.
În Uniunea Europeană, impozitul progresiv diferă de la țară la țară. De exemplu, în Spania, ratele impozitului pe venitul persoanelor fizice sunt între 19% și 30%. Astfel, pentru primi 6.000 de euro din salariu se plătește impozit de 19%, 21% pentru următorii 6.000 euro până la 50.000 euro de venit impozabil. 23% pentru următorii 50 000 euro până la 200 000 euro de venit impozabil. 27% pentru următorii 200.000 euro până la 300.000 euro de venit impozabil. Și 30%, crescut în 2025 de la 28%, pentru orice sumă peste 300.000 euro, potrivit taxsummaries.pwc.com.
În Franța, ratele sunt progresive de la 0% la 45%, la care se adaugă o suprataxă de 3% pentru partea de venit care depășește 250.000 de euro pentru o persoană singură și 500.000 euro pentru un cuplu căsătorit și de 4% pentru veniturile care depășesc 500.000 euro pentru o persoană singură și 1 milion euro pentru un cuplu căsătorit.
Venitul total este împărțit în funcție de statutul familial (de exemplu, „cu cât aveți mai mulți copii, cu atât plătiți mai puțin impozit”).
În România impozitul pe salarii este în prezent de 10%. Cel pe dividende este tot 10%, iar impozitul pe venit este de 16%.
Trecerea la impozitul progresiv în România ar fi resimțită de cei cu venituri medii.
„Angajați afectați ar fi cei cu venituri medii și mari, peste 6.000–8.000 lei net pe lună, deoarece vor plăti un impozit mai mare. Posibil și freelanceri, PFA, contracte de management, dacă se schimbă tratamentul fiscal și pentru aceștia. Și angajații din IT, banking, pharma, consultanță, unde salariile sunt peste medie”, a explicat pentru Ziare.com Sorina Faier, specialist în resurse umane.
Astfel, companiile nu ar avea multe variante.
„Companiile care oferă salarii competitive vor avea costuri mai mari dacă doresc să mențină netul angajaților prin creșteri brute, altfel, va apărea nemulțumirea sau chiar migrarea angajatului dacă salariul net scade.
Salariile nete pot scădea pentru cei cu venituri peste pragurile noi de impozitare. Și ar putea apărea o posibilă presiune pe angajați să accepte beneficii în natură sau forme alternative de compensare. O parte ar putea să caute alternative de tip PFA sau microîntreprindere, dacă regimul acela rămâne mai favorabil, deși și acesta e vizat de modificări”, a adăugat expertul în HR.
Articol preluat de la: ziare.com