Cazurile de violență din școli nu sunt produse doar de elevi, deoarece găsim și dascăli care profită de statutul pe care îl au ca să agreseze elevii în diferite moduri.
Ultimele cazuri mediatizate din România scot în evidență că aceste tipuri de violență pot începe încă de la grădiniță.
Un prim caz care a stârnit revoltă printre părinți și nu numai, este cazul educatoarei de 24 de ani, de la o grădiniţă privată din Popeşti Leordeni care a fost înregistrată în timp ce țipă, îi înjură și îi agresează pe cei mici, amenințându-i că le crapă capul.
Al doilea caz revoltător s-a întâmplat la Ploiești, unde educatoarea a fost înregistrată cum strigă
„mă bagă ăştia în puşcărie, autiştii dracu!” și îi agresează fizic pe copii.
Iar în al treilea caz, autoarea este o educatoare de la o grădiniță din Bacău care a fost înregistrată spunându-le unor copii de trei ani: „Vă arunc de la etaj. Ieși, mă!”.
Pentru a înțelege mai bine cum pot fi opriți profesorii violenți și cum sunt afectați copiii de violența adulților, indiferent de etapa de dezvoltare în care se află minorii, Ziare.com a stat de vorbă cu psihoterapeutul Lavinia Gana.
„Profesori fără calificare”
Întrebată cum pot fi explicate reacțiile violente ale unor profesori față de elevii lor, psihoterapeutul Lavinia Gana a spus că având în vedere cazurile recente, „nu știu cât sunt de profesori, în sensul în care la o grădiniță privată se poate angaja oricine și fără calificare și asta poate să fie o cauză.
Există foarte multe cazuri de școli private sau grădinițe în care poate să fie personal necalificat. Testarea psihologică insuficientă, la fel și intervievarea poate insuficientă, mai ales când aveam de-a face cu copii atât de mici. Aceste educatoare ar trebui testate și observate într-o perioadă de probă mai lungă. O supraveghere mult mai atentă și o selecție mult mai riguroasă a cadrelor didactice ar fi o soluție”.
„Orice formă de violență lasă urme”
Despre cum îi poate afecta pe copii violența, indiferent de perioada de dezvoltare în care se află, psihoterapeutul afirmă că „în momentul în care există un comportament violent față de un copil asta lasă urmă undeva, chiar dacă respectivul copil nu-și mai amintește că a fost jignit sau că cineva a tras de el, mai ales dacă este vorba de un adult, acolo urma e mult mai adâncă pentru că în general copiii se uită către adulți ca fiind modele de comportament, repere pentru ei, persoane de atașament și atunci un astfel de comportament venind din partea unui adult poate să lase urme mult mai adânci.
În cazul copiilor micuți, clar refuzul de a merge la grădiniță este un semn că acolo s-a întâmplat ceva și poate să fie într-adevăr și în cazul copiilor mai mari pentru că mulți din ei nu sunt capabili să se exprime altfel, decât prin faptul că nu mai vor să meargă la școală și nu pot spune ce li s-a întâmplat. Trebuie urmăriți și în cazul în care s-a descoperit că e vorba de violență asupra lor, se poate apela la consiliere de familie și psihopedagogică pentru a ajuta copilul să depășească trauma respectivă. Sigur că nu toți copiii vor reacționa la fel. Ceea ce pentru un copil poate să aibă rezultate dezastruoase, pentru alt copil poate fi un eveniment prin care poate trece mai ușor, fiind vorba despre reziliența fiecăruia, dar asta nu înseamnă că nu lasă urme, orice formă de violență lasă urme”.
„Dacă mi-a fost mie greu să nu-i fie și lui”
În ceea ce privește hiperprotecția părinților, Lavinia Gana spune că „foarte mulți părinți au într-adevăr tendința să-și protejeze copiii pe motivul că „dacă mi-a fost mie greu să nu-i fie și lui” și atunci în momentul în care copilul dă de o situație frustrantă reacția lui este disproporționată vizavi de situația respectivă.
Ca părinți ai generațiilor de astăzi facem parte din generațiile care au crescut în comunism în care bătaia era „ruptă din rai” și cumva mulți dintre adulții de acum duc mai departe lucrul acesta. La fel de mulți sunt și cei care își protejează copiii. Sigur că nu trebuie să ne batem copiii, dar nici să nu-i hiperprotejăm de ceea ce înseamnă consecința faptelor lor sau stare de frustrare, copiii trebuie să se întâlnească cu astfel de stări ca să învețe cum să reacționeze la ele și clar părinții au un rol foarte important pentru a-i pregăti inclusiv pentru grădiniță și școală”.
„Adultul poate lăsa o urmă mult mai adâncă”
Cât despre măsurile ce pot fi luate în cazurile profesorilor agresivi, psihoterapeutul Lavinia Gana afirmă că „în momentul în care există agresivitate și se demonstrează, acolo trebuie mers mai departe pe tot ce înseamnă procedură disciplinară care este prevăzută în regulamentul de ordine interioară a fiecărei unități de învățământ.
Omenește cred că acești dascăli ar trebui să fie incluși în programe de consiliere sau de psihoterapie, apropo de nevoi și până nu depășesc momentul dificil să nu se întoarcă la catedră. La fel ca și în cazul copiilor violenți, aceștia trebuie să primească ajutor, doar că din nou, adultul când are un comportament nepotrivit vizavi de un copil poate lăsa o urmă mult mai adâncă”.
„Testarea este absolut superficială”
Întrebată ce teste ar trebui să facă profesorii și de cine sunt făcute, Lavinia Gana susține că „testarea psihologică este obligatorie la fiecare început de an școlar când se face vizita medicală anuală. Testările sunt făcute de către psihologii specializați în psihologia muncii, sunt teste special create pentru așa ceva, cât despre testare, uneori putem spune că este absolut superficială pentru că după o testare psihologică adevărată ar trebui să fie și cu un interviu, psihologul să stea de vorbă cu persoana respectivă, mai ales dacă s-a semnalat în trecut că respectivul cadru didactic a avut parte de niște momente mai dificile în viața personală.
Conform unor date prezentate în luna martie de Ministerul Educației, în anul trecut școlar au fost raportate aproximativ 5.400 de cazuri de violență, unde 73% dintre ele intră în categoria atac la persoană.
De asemenea, în anul școlar 2022-2023, aproximativ 12.000 de elevi și 88 de profesori au fost sancționați pentru acte de violență.
O altă măsură anunțată de Ministerul Educației a fost că în școli vor fi instalate camere de supraveghere fără acordul părinților sau al profesorilor, având scopul de a reduce cazurile de violență provocate atât de profesori, cât și de elevi.
Articol preluat de la: ziare.com