România are tone de aur la Moscova
Istoricul Cosmin Popa, membru în Comisia de negociere România – Rusia, spune că nu mai avem nicio șansă să ne recuperăm Tezaurul în urma unor discuții bilaterale.
Singura soluție pentru România ar fi să introducă recuperarea Tezaurului într-un eventual pachet de negocieri, în cazul în care Rusia ar pierde războiul cu Ucraina.
Cosmin Popa a mai declarat în emisiunea Vorbitorincii, cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, că rușii nu au vrut niciodată cu adevărat să ne restituie averea trimisă la Moscova în timpul primului război mondial.
„Posibilitatea obținerii unor beneficii prin relație bilaterală cu Rusia este epuizată. Punct.
Noi nu vom obține nimic pe această cale. Dacă nu asistăm la o capitulare a Rusiei în fața Ucrainei, a Occidentului, astfel încât să băgăm în pachetul de negocieri, este exclus.
Am obținut când au vrut ei să ne dea, pentru că au avut interesul, niciodată în urma unor negocieri. Deci, bilateral, obținerea unor compensații, este exclusă.
Ca să nu mai vorbim că este plin de documente care atestă că în anii 30 au vândut aurul românesc.
Ei trebuie să propună o formă de compensație, dar asta nu se poate face decât prin internaționalizarea problemei și introducerea acesteia într-un pachet de negociere pentru viitoarea ordine internațională. Ne-am trezit cam târziu”.
“De la ruși veneau niște amețiți. Ei nu stau de vorbă cu tine decât atunci când le faci probleme”
Cosmin Popa face parte din Comisia de negociere care a fost înființată în 2003 și care avea ca scop rezolvarea problemei tezaurului. Această comisie a avut mai multe întruniri fără niciun efect, ultima în 2019.
Cosmin Popa descrie cum decurgeau astfel de întâlniri.
„Această comisie a fost o marotă a lui Ion Iliescu. Ne-a luat foarte mult ca ei să recunoască că noi am dus tezaurul acolo. Când interlocutorul nu te respectă în relațiile bilaterale, își permite orice. Când vrei să trenezi, faci tot felul de giumbușlucuri. Sunt fumigene, care te împiedică să ataci problema pe fond.
Rușii nu stau de vorbă cu tine decât atunci când le faci probleme.
În primul rând era un disbalans din cine era formată comisia la noi si cine la ei. De aici vezi interesul unei țări, de la noi era BNR, Academia, biserica, de la ruși veneau niște amețiți, niște istorici propagandiști recuperați din subsolurile Comitetului Central.
Printre tone de gunoi verbal, mai făceau și câte o propunere și atunci trebuia să fii atent”.
Ce are România la Moscova e o întrebare la care nu cunoaștem nici noi răspunsul
Tezaurul Băncii Naţionale a României a fost trimis spre păstrare la Moscova în 1916 și în 1917. S-a crezut atunci că este o soluție mai sigură având în vedere că România era atacată de Puterile Centrale.
“Sunt 157 de tone de aur care proveneau din rezervele Băncii Naționale, dar și-a trimis și Corona României, bijuterii, tezaur. Pentru că ei țineau la discreție, nu au făcut un inventar. Nici nu știm în realitate ce au trimis, la fel, colecțiile de icoane ale Bisericii.
S-au făcut două retrocedări, în 1935 și în 1956, printre care și cloșca cu pui. Problema e că în 1956, ne-au chemat să ne dea ceva. Rușii le-au pus în brațe un inventar, dar partea română nu a făcut niciun inventar. Ce ne-au dat ăia, e bine primit”.
Academia Română: Cosmin Popa este cercetător ştiinţific II în cadrul Programului IV „România şi Europa în secolul XX” (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română). Printre domeniile sale de interes se numără: istoria Uniunii Sovietice; istoria comunismului european; Comunismul românesc privit din perspectivă comparată; istoria Federaţiei Ruse, Războiul rece, problemele energetice contemporane. Absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, specializarea istorie contemporană universală (1997). Doctor în Istorie al Universităţii din Bucureşti (2007), cu teza intitulată Politica externă sovietică în Europa Orientală 1945-1953.
Articol preluat de la: ziare.com