Stiri

cere azil politic în România

6 minute necesare pentru a citi articolul

Americanul care îi snopea în bătaie pe opozanții lui Donald Trump la mitinguri a defilat în București cu tatuaje naziste: cere azil politic în România

Robert Rundo are tatuat pe mână „Soarele negru”, un simbol creat de șeful SS Heinrich Himmler. FOTO: Ionuț Mureșan

Neonazistul american Robert Paul Rundo – solicitat de FBI pentru violențele de la mitingurile pro-Trump – cere azil politic în România, refuză extrădarea și se prevalează de regula specialității, care îi garantează că, dacă va fi totuși predat în SUA, nu va putea fi judecat decât pentru infracțiunile menționate în mandatul internațional de arestare. La proces, Rundo și-a etalat tatuajul cu un simbol SS, creat de ideologul lui Adolf Hitler.

La termenul de joi, 22 iunie, Robert Paul Rudo a fost adus la Curtea de Apel București pentru judecarea cererii de extrădare formulată de autoritățile din SUA, dar a reușit să obțină, din nou, amânarea cauzei.

Judecătoria Sectorului 4 i-a respins americanului cererea de azil politic în România, dar Rundo susțină că hotărârea nu i-a fost comunicată la locul de detenție și că vrea să facă apel la instanța ierarhic superioară.

Tribunalul Districtual California și Biroul Federal de Investigații (FBI) îl solicită pe Robert Rundo pentru revoltă și conspirație la revoltă în legătură cu acte de violență comise în 2017 și 2018 la mitinguri pro-Trump.

Robert Paul Rundo este co-fondator al unei grupări de extremă-dreapta numită Rise Above Movement (RAM), ai cărei membri au fost implicați în lupte de stradă în orașele Berkeley (15 aprilie 2017), Huntington Beach sau Charlottesville (11-12 august 2017).

Reamintim că episodul din Charlottesville a îngrozit SUA, după ce un extremist de dreapta a intrat cu mașina în contra-manifestanți, acțiune soldată cu un mort și 35 de răniți.

Violențele erau filmate chiar de către agresorii RAM cu ajutorul unor body-cam-uri, apoi erau postate pe internet ca video-uri de propagandă.

Militanții de extremă dreapta au fost în nenumărate rânduri „nucleul dur” al susținătorilor lui Donald Trump, afișând în multe video-uri tricouri cu numele fostului președinte american, pe atunci în funcție.

De asemenea, ei pot fi recunoscuți după steagul confederat (folosit de sudiști în războiul civil din SUA), precum și simbolistica nazistă pe care o afișează (zvastici sau fulgerele SS).

Rundo, tatuat cu un simbol creat de șeful SS, Heinrich Himmler

Însuși Robert Paul Rundo are tatuat pe mâna dreaptă „Soarele negru” (vezi foto), un simbol SS care provine din castelul Wewelsburg din Germania, ales de Heinrich Himmler pentru a deveni sediul poliției politice a lui Adolf Hitler.

După violențele din 2017, Robert Paul Rundo a fugit în Europa, unde s-a apropiat de mai multe organizații de extremă-dreapta din Serbia, Ungaria, Bulgaria, apoi a ajuns în România. Aici se ascundea sub identitatea de Robert Lazar Pavic, fiind reținut pe data de 29 martie și arestat a doua zi în vederea extrădării, în baza unui mandat emis de către autoritățile americane.

De atunci, Robert Paul Rundo face tot posibilul să se opună predării în SUA.

Procedura extrădării presupune ca persoana solicitată să fie întrebată dacă își dă sau nu consimțământul, iar neonazistul a refuzat.

Conform aceleiași proceduri, el s-a prevalat de regula specialității, care spune că în eventualitatea predării acesta nu va putea fi judecat decât pentru infracțiunile înscrise în mandatul internațional de arestare.

Or, în cazul lui Robert Paul Rundo acestea sunt „conspirație la revoltă” și „activități de revoltă”, prin aceea că „a conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri politice și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor”.

Conform actelor din dosar, s-a mai apreciat că faptele descrise anterior au corespondență în legislația română, fiind așadar verificată condiția dublei incriminări impusă de Tratatul de cooperare internațională:

  • incitare la ură și discriminare prev. de art.369 C.pen. (pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă);
  • instigare publică prev. de art.368 alin.1 C.pen. (închisoarea de la 2 luni la 3 ani sau amendă);
  • tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.371 C.pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă);
  • loviri și alte violențe prev. de art.193 alin.1 C.pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă);
  • ultraj prev. de art.257 alin.1 și 4 C.pen. (de la 4 luni și 15 zile la 3 ani închisoare).

Problema e că faptele pentru care e solicitat Robert Paul Rundo în SUA sunt pe cale să se prescrie chiar potrivit legilor americane, așa că acesta trage de timp în România pentru a scăpa de răspunderea penală.

Judecător: Acuzațiile aduse de FBI lui Rundo, de „o gravitate sporită”

Iată ce rețin judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei prin care l-au arestat provizoriu pe Robert Paul Rundo în vederea extrădării:

  • Curtea a reținut că faptele presupus comise de (Robert Paul Rundo – n.r.) sunt de o gravitate sporită, existând suspiciunea că alături de alte persoane ar fi înființat o mișcare care militează pentru supremația albă, propovăduind credința rasistă că oamenii albi sunt superiori celor din alte rase și, prin urmare, ar trebui să le domine pe acestea.
  • Conținutul videoclipurilor postate pe internet, descrise în cererea de arestare provizorie, ar fi fost în măsură să incite publicul la ură sau discriminare împotriva unor categorii de persoane, dar și la violență.
  • Pe lângă activitatea din online, mișcarea fondată printre alții de (Robert Paul Rundo – n.r.) ar fi încercat să-și impună ideologia în cadrul unor mitinguri, atât persoana extrădabilă, cât și alți membri acționând cu violență împotriva unor demonstranți care nu împărtășeau aceleași concepții sau le repudiau.
  • În ceea ce privește aspectele de ordin personale, Curtea a observat că persoana extrădabile are 32 de ani, nu este căsătorit, nu există deocamdată informații că ar fi cunoscut cu antecedente penale în Statele Unite ale Americii sau în alte state, susținând că are o afacere online (e-commerce). Din cuprinsul declarației date în cauză a rezultat în opinia Curții un real risc de sustragere de la procedura de extrădare în cazul lăsării în libertate.
  • Astfel, persoana extrădabilă a refuzat să ofere detalii în legătură cu modalitatea în care a pătruns în România, limitându-se să precizeze că a intrat pe cale feroviară (nu a menționat stația de plecare și nici stația de destinație). Asupra sa a fost găsită o carte de identitate aparent emisă de autoritățile din Republica Croată pe numele Rodic (…), fotografia de pe acest document fiind similară cu înfățișarea persoanei extrădabile. A susținut că a închiriat o locuință (…), dar nu a fost în măsură să indice adresa. A susținut că din anul 2018 călătorește prin Europa.
  • În aceste condiții, văzând gravitatea faptelor cercetate de autoritățile judiciare americane, ținând seama de faptul că persoana extrădabilă nu are un domiciliu pe teritoriu României și a refuzat să ofere detalii în legătură cu itinerariul avut anterior pătrunderii pe teritoriul României și cu privire la modalitatea în care a reușit să treacă frontiera, neoferind nicio explicație nici în legătură cu cartea de identitate găsită asupra sa și care, în mod evident, nu îi aparținea, cel puțin până la primirea cererii de extrădare, când se vor verifica condițiile prevăzute de lege pentru extrădarea sa în Statele Unite ale Americii, privarea de libertate sub forma arestării provizorii se justifică, fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor, o altă măsură mai ușoară nefiind aptă să asigure scopurile anterior menționate.
  • Existând indicii serioase că persoana extrădabilă s-a sustras de la cercetarea penală desfășurată de autoritățile americane, s-a apreciat că aceasta nu oferă instanței de extrădare garanții suficiente că nu va face demersuri în același sens sub o altă măsură mai ușoară cum este arestul la domiciliu sau controlul judiciar”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Americanul, prins în România sub o identitate falsă

La proces, Robert Rundo a susținut că nu poate fi extrădat deoarece faptele lui s-ar fi prescris și pentru că a depus cerere de azil politic în România, fiind persecutat în SUA pentru convingerile lui.

„Astfel cum rezultă din declarația dată de persoana extrădabilă, cel puțin deocamdată doar și-a exprimat dorința de a depune o cerere de azil, arătând în declarația dată că, deși a ajuns în urmă cu aproximativ 2 săptămâni în România, nu a reușit să depună cererea deoarece nu are documente de identitate. Descrierea faptelor cuprinsă în cererea de arestare provizorie în vederea extrădării nu rezultă că autoritățile judiciare americane urmăresc să îl pedepsească pe (Robert Paul Rundo – n.r.) pentru opiniile sale politice sau pentru apartenența la mișcarea „Rise Above Movement” (R.A.M.). A invocat persoana extrădabilă libertatea de exprimare și de asociere, însă aceste drepturi/libertăți nu sunt absolute, urmând ca ulterior primirii cererii de extrădare, în măsura în care persoana extrădabilă va insista în acest motiv de refuz, să se aprecieze dacă există motive serioase să se creadă că ingerința autorităților americane este nejustificată”, mai arată instanța.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.