Stiri

Controversa confiscării speciale după prescripție, lămurită de judecătorii care l-au lăsat pe un fost baron PSD fără banii pe care i-a luat șpagă

7 minute necesare pentru a citi articolul

Controversa confiscării speciale după prescripție, lămurită de judecătorii care l-au lăsat pe un fost baron PSD fără banii pe care i-a luat șpagă - MOTIVARE

Ioan Munteanu a scăpat definitiv de pedeapsa de 5 ani și 6 luni pentru trafic de influență pe data de 10 mai 2023. FOTO: Ionuț Mureșan

Inculpații care cer încetarea procesului penal ca urmare a intervenței prescripţiei, renunțând astfel la eventualitatea pronunțării unei soluții de achitare, vor ajunge cu averea sub sechestru chiar și în lipsa unei decizii de condamnare, dacă faptele presupuse a fi săvârșite sunt „prevăzute de legea penală” și sunt „nejustificate”, arată judecătorii în decizia prin care l-au „iertat” de pușcărie pe Ioan Munteanu, dar nu și de confiscarea unei mite de 400.000 de euro.

Fostul baron PSD de Neamț, Ioan Munteanu, a beneficiat de efectele „marii prescripții” în urma deciziilor CCR și ICCJ de anul trecut. Pe data de 10 mai, magistrații de la Curtea de Apel București au dispus încetarea procesului penal cu privire la faptele de trafic de influență reținute de DNA în sarcina lui Ioan Munteanu, dar i-au instituit măsura confiscării speciale a sumei de 400.000 de euro.

Ioan Munteanu a pretins la finele anului 2009 – începutul anului 2010 un procent de 5% din valoarea unui contract încheiat de S.C. Romsys SRL Bucureşti cu Hidroelectrica – Filiala din Piatra Neamţ, în schimbul exercitării influenţei asupra conducerii acestei companii de stat pentru deblocarea unor plăți către Romsys SRL, primind astfel suma totală de 400.000 euro.

Ioan Munteanu a luat de două ori mita „în mână” de la Horațiu Bruno Berdilă, om de afaceri, director al Romsys, la Hotelul Radisson Blu, unde era cazat pe vremea când era parlamentar. Abia a treia oară s-a gândit Munteanu să disimuleze șpaga printr-o firmă a fiicei sale.

Cei care l-au „dat în primire” la DNA pe Ioan Munteanu sunt Bruno Berdilă (cel care l-a denunţat pe Vasile Blaga la DNA) şi fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”.

În trei „tranșe” a luat șpaga Ioan Munteanu:

  • 150.000 de euro la începutul lui 2010.
  • 200.000 de euro în perioada mai – iunie 2010.
  • 50.000 de euro în iulie 2011, ce a fost virată în contul unei societăţi indicată de Muntean, aparținând familiei sale.

Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre firma Suport Media SRL, administrate de fiica lui Ioan Munteanu, Raluca Munteanu.

Controversa sechestrului după prescripție

Potrivit legii, atunci când instanța constată intervenția prescripţiei, judecătorul lasă nesoluționată latura civilă a procesului penal în ideea că acțiunea va fi continuată în civil de către cei care se consideră păgubiți. Pentru același argument, instanțele mențin măsurile asiguratorii.

Pe de altă parte, tot mai mulți avocați – inclusiv apărătorul lui Ioan Munteanu – au arătat că vinovăția unei persoane se stabilește numai prin hotărâre definitivă, astfel că, în lipsa unei soluții de condamnare nu se poate dispune confiscarea specială care, arată ei, „echivalează cu o pedeapsă”.

Potrivit avocaților, în caz de constatare a prescripţiei și de încetarea a procesului penal, instanța ar trebui să dispună, automat, și ridicarea sechestrelor.

Motivare: Faptele sunt prevăzute de legea penală și sunt nejustificate

Ziare.com prezintă extrase din motivarea Curții de Apel București în care judecătorii arată de ce i-au instituit lui Ioan Munteanu măsura confiscării speciale, chiar dacă nu l-au condamnat definitiv:

  • Curtea constată că instanţa de fond a dispus în mod judicios confiscarea sumelor de bani primite de inculpat, (…) menţinerea măsurii sechestrului asigurator asupra sumelor existente in conturile inculpatului, în vederea asigurării executării măsurii confiscării speciale şi desfiinţarea contractului de prestări servicii (în contextul în care, în final, inculpatul a solicitat instanţei doar constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale cu privire la infracţiunile pentru care a fost iniţial condamnat, soluţie contestată iniţial, anterior precizării exprese în sensul de a nu mai solicita continuarea procesului penal).
  • În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că raportul de drept penal nu mai poate fi soluționat în cazul intervenirii prescripţiei răspunderii penale, motiv pentru care temeiul legal al măsurilor asiguratorii nu mai există, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, având în vedere următoarele argumente.
  • Prin infracţiune se înţelege (…) fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o, acestea fiind, aşa cum arată şi denumirea marginală a articolului anterior referit, şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.
  • Confiscarea specială reprezintă o sancţiune de drept penal, respectiv o măsură de siguranţă, care constă în transferul silit şi gratuit al dreptului de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, în patrimoniul statului, întrucât, având în vedere legătura acestor bunuri cu fapta săvârşită, deţinerea lor în continuare de către persoana în cauză prezintă pericolul săvârşirii unor noi infracţiuni.
  • Se deduce astfel intenţia legiuitorului de a aplica măsura confiscării speciale şi altor fapte prevăzute de legea penală decât cele care constituie infracţiuni (…).
  • (…) Măsurile asiguratorii se pot lua pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire penală a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale. Ca atare, existenţa şi justificarea măsurilor asiguratorii este strâns legată de temeiul dispunerii, respectiv – în speţa de faţă – de necesitatea garantării executării măsurii confiscării speciale, urmând soarta juridică a acestei măsuri.
  • Astfel, în situaţia în care legea prevede posibilitatea aplicării măsurii confiscării speciale şi altor fapte prevăzute de legea penală decât cele care constituie infracţiuni, o atare situaţie permite şi aplicarea măsurilor asiguratorii care au raţiunea de a garanta executarea confiscării speciale. O astfel de situaţie este şi cea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
  • Prin urmare, faptele presupus săvârşite de inculpatul care a solicitat constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale şi nu a optat pentru continuarea procesului penal cu consecinţa, eventuală, a pronunţării unei soluţii de achitare, sunt şi rămân fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, iar soluţia de încetare a procesului penal ca urmare a constatării prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa neaplicării unei pedepse, nu este de natură a le transforma pe acestea în fapte neprevăzută de legea penală sau justificate.
  • Pe cale de consecinţă, Curtea apreciază, aşa cum s-a arătat anterior, că soluţiile instanței de fond, sub acest aspect, se menţin, fiind susținute, de altfel, de întreg materialul probator administrat în cauză, instanța de control judiciar însușindu-și din acest punct de vedere modalitatea de coroborare a materialului probatoriu de către instanța de fond, necontestat în final de inculpat prin solicitarea de încetare a procesului penal.
  • Altfel spus, fără ca instanța de control judiciar să mai poată analiza dacă faptele deduse judecății constituie infracțiuni, ca urmare a solicitării exprese a inculpatului, Curtea constată că inclusiv în cazul în care se dispune încetarea procesului penal, dispozițiile legale obligă instanța de judecată să se pronunțe asupra măsurilor de siguranță, precum și asupra măsurilor asigurătorii.
  • Or, materialul probatoriu analizat pe larg de către instanța de fond atestă că faptele deduse judecății sunt prevăzute de legea penală și sunt nejustificate, fiind astfel îndeplinite condițiile pentru a opera măsura de siguranță a confiscării speciale”, se arată în motivarea deciziei definitive.

Tribunalul: Ioan Munteanu „vorbea nonșalant despre comisioane”

Fostul șef al PSD Neamț, Ioan Munteanu, vorbea „nonșalant despre comisioane în virtutea unor algoritme politice”, fapt care „conturează o normalitate infracțională”, arată judecătorii Tribunalului București în motivarea deciziei de condamnate a acestuia la 5 ani și 6 luni de închisoare.

„Inculpatul, din poziţia de deputat în Parlamentul României şi lider al unui partid politic (cu mare vizibilitate socială), a înţeles să obţină foloase materiale, pretinzând sume mari de bani (400.000 euro) în schimbul promisiunii traficării influenţei asupra unor funcţionari publici, dependenţi în mod fundamental de decizia politică. Inculpatul, prin poziţia deţinută, săvârşind faptele pentru care urmează a fi condamnat, a pus în pericol mecanismele de funcţionare ale statului român, în final, faptele de genul celor săvârşite de inculpat subminând încrederea cetăţenilor în bunul mers al societăţii (inculpatul şi martorii vorbesc nonşalant de comisioane în virtutea unor algoritme politice, ce conturează o,, normalitate’’ infracţională;,, … semnalele erau în sensul contactării factorului politic …’’, etc.)”, arată judecătorul fondului.

Fiica lui Ioan Munteanu a spălat șpaga „în numele tatălui”

Pentru judecătorul fondului, faptul că Ioan Munteanu a ales să își implice fiica în activitatea infracțională a cântărit greu:

  • „Se remarcă, de asemenea, faptul că inculpatul, în activitatea infracţională, a implicat şi membri ai familiei, primind sume de bani provenite din infracţiuni, prin firma administrată de fiica sa (care nu a fost audiată în cauză, aceasta fiind stabilită cu familia în America, potrivit celor arătate de inculpat), aspect ce imprimă o gravitate sporită faptelor săvârşite. Astfel, disimularea primirii sumei de 50.000 euro a presupus activităţi pe care le-a efectuat fiica inculpatului (întocmirea contractului fictiv, proces-verbal de recepţie, emiterea facturii, etc.).
  • Aceste aspecte urmează a primi ponderea corespunzătoare în procesul de individualizare a pedepsei. În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, tribunalul reţine că acesta are în prezent 70 de ani, studii superioare, fiind de profesie inginer, are trei copii majori și nu este cunoscut cu antecedente penale.
  • Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale arătate anterior, tribunalul apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea îndreptată peste mediu, respectiv, 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv, 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, acestea fiind apte să îndeplinească scopul preventiv şi pe cel punitiv al sancţiunilor penale”, arată judecătorul de la Tribunalul București în motivarea deciziei de condamnare.



Citeste articolul complet pe ziare.com

Primeste ultimele noutati pe mail

O colectie de articole selectate de echipa noastra. O data pe zi. Te poti dezabona oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *