Cum au ajuns două casiere de la o mare primărie să fie judecate pentru furtul unor sume infime. Motivul pentru care au fost declarate nevinovate

1136 citiri

Două casiere de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Ploiești, judecate pentru opt fapte de delapidare și fals, au fost declarate nevinovate de Judecătoria Ploiești, judecătorul hotărând că acuzațiile sunt nefondate. Sentința nu este definitivă.

Funcționarele au fost trimise în judecată cu acuzația că în ianuarie – august 2015, „cu ocazia încasării contravalorii eliberării duplicatelor de la certificatele de naștere şi căsătorie şi-au însușit din sumele de bani privind serviciile de la fiecare solicitant, emițând chitanță pentru sume mai mici”. „De asemenea, chitanțele astfel emise au fost depuse în casieria unității pentru a justifica încasarea unor sume de bani nereale”, s-a mai arătat în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, ancheta a fost declanșată la plângerea directoarei SPCLEP Ploiești, care a declarat că la data de 16.09.2015, s-a prezentat la birou un cetățean care a solicitat oficierea căsătoriei în afara orelor de program, serviciu pentru care se percepea o taxă special de 100 de lei. Observând că lipsea de la dosarul de căsătorie chitanța în valoare de 100 lei reprezentând taxa pentru oficierea căsătoriei după orele de program, la o oră preferențială, directoarea l-a trimis pe cetățean la casierie pentru a cere un duplicat.

Duplicatul chitanței nu s-a regăsit nici la casierie, motiv pentru care solicitantul a fost nevoit să mai plătească o dată taxa. Văzând situația în vedere această situație, directoarea i-a cerut firmei care a creat programul informatic folosit de casiere pentru emiterea chitanțelor, jurnalul operațiunilor și a constatat că „cele două casiere au încasat sume de bani reprezentând taxe speciale, dar în casierie au fost identificate doar chitanțe pentru taxe extrajudiciare (timbre fiscal și certificare documente)”.

Funcționarele, cărora li s-a imputat un prejudiciu de 900, respective 600 de lei au explicat că neconcordanțele din documente sunt cauzate de programul informatic cu care lucrează, dezvoltat de Asesoft. Cele două casiere au spus că au semnalat de mai multe ori problemele, dar acestea au fost remediate abia în 2015.

„La începutul anului 2015 s-a achiziționat şi implementat un program software de la ASESOFT. În ziua în care a fost instalat s-a arătat cum funcționează pe parcursul a câteva ore, după care fără o instrucție prealabilă, a doua zi, a fost direct implementat pentru folosire pe baza explicațiilor inițiale. Din explicațiile celor două inculpate soft-ul mergea foarte greu faţă de ritmul imperativ în care se impunea încasarea sumelor de bani, motiv pentru care sumele de bani erau încasate atât în program, cât şi pe chitanțiere. La sfârșitul zilei, chitanțele erau îmborderate şi se tăia o chitanță pe suma borderoului. A doua zi actele erau duse la contabilitate pentru verificare, frecvent fiind dubluri sau sa existe chitanța şi să nu fie trecută în registru, drept care aceasta era adăugată în ziua în care se găsea”, a arătat judecătorul care le-a declarat nevinovate pe cele două funcționare.

Judecătorul a mai arătat că „în niciun moment pe parcursul urmăririi penale sau în rechizitoriu nu se arată modul în care cele două inculpate şi-au însușit sumele de bani şi nici faptul că în aproape 2 ani au fost emise zeci, poate chiar sute de mii de chitanțe din care au fost descoperite 18 şi acelea cu presupuse inadvertențe”. „Din documentele depuse la dosarul cauzei de către partea civila reiese că într-un an de zile au fost emise circa 55.000 de chitanțe, fără a exista nici cea mai mică problemă semnalată”, se mai arată în sentință.

„Nu se poate cunoaște dacă inculpatele au sustras sumele rezultând din fiecare chitanță emisă incorect sau unele dintre acestea au fost depuse la trezorerie. Inculpatele au comis erori într-un program informatic care s-a dovedit ulterior a fi fost defectuos, fără a pricinui nicio pagubă, sumele de bani depuse la Trezorerie fiind cele real încasate. Simpla existență a unor neconcordanțe în programul informatic nu reclamă de la sine însușirea sumelor de bani, ci este o eroare umană materială, ce putea fi lesne îndreptată pe cale internă administrativă”, se mai arată în sentința Judecătoriei Ploiești.