O afecțiune tot mai comună la copii ar putea fi diagnosticată printr-o simplă analiză. Descoperire revoluționară în pediatrie

135 citiri

Oamenii de știință au descoperit faptul că un test de rutină cu o mostră de scaun ar putea ajuta la identificarea tulburarea de spectru autist mult mai rapid. Aceştia susțin că există diferenţe consistente între bacteriile găsite în intestinele persoanelor cu autism şi cei care nu suferă de această afecţiune.

Noua metodă ar putea însemna diagnostice rapide pentru copiii cu autism, care ar primi sprijin, mult mai repede decât prin procedura îndelungată utilizată în prezent în clinici, sugerează o descoperirea oamenilor de ştiinţă.

„De obicei, este nevoie de trei până la patru ani pentru un diagnostic confirmat pentru autismul suspectat, majoritatea copiilor fiind diagnosticaţi la vârsta de şase ani”, a declarat profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong.

„Analiza noastră privind microbiomul are o performanţă ridicată la copiii sub vârsta de patru ani, ceea ce poate contribui la facilitarea unui diagnostic precoce”, spune acesta, conform The Guardian.

Rata autismului a crescut vertiginos în ultimele decenii, în mare parte din cauza unei mai bune conştientizări şi a unei extinderi a criteriilor utilizate pentru diagnosticarea acestei afecţiuni. În Regatul Unit şi în multe alte ţări occidentale, se consideră în prezent că aproximativ una din 100 de persoane face parte din spectrul autismului.

Studiile efectuate pe gemeni sugerează că 60-90% din autism se datorează geneticii, dar şi altor factori, cum ar fi părinţii mai în vârstă, complicaţiile la naştere şi expunerea la poluarea aerului sau la anumite pesticide în timpul sarcinii.

Semnele autismului variază de la copii care nu răspund la numele lor şi evită contactul vizual, până la adulţi cărora le este dificil să înţeleagă ce gândesc persoanele neurotipice şi care devin anxioşi dacă rutina lor zilnică este perturbată.

Cercetătorii ştiu de mult timp că persoanele autiste au tendinţa de a avea bacterii mai puţin variate în sistemul lor digestiv, dar dacă acest lucru se datorează în vreun fel autismului sau dacă, de fapt, contribuie la afecţiune, este un subiect de dezbatere.

Pentru a pătrunde mai adânc în această enigmă, Su şi colegii săi au analizat probe de scaun de la 1.627 de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 13 ani, dintre care unii erau autişti. Ei au verificat probele pentru a vedea ce bacterii erau prezente şi au făcut acelaşi lucru pentru viruşi, ciuperci şi alţi microbi numiţi archaea.

În Nature Microbiology, cercetătorii descriu modul în care bacteriile intestinale diferă semnificativ la copiii cu şi fără autism. În total, 51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri, 14 arhaea, şapte ciuperci şi o duzină de căi metabolice au fost modificate la copiii autişti. Cu ajutorul învăţării automate, o formă de inteligenţă artificială, oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice copiii autişti cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi şi funcţii biologice din sistemul digestiv.

Studiul a evidenţiat şi alte modificări, diverse căi metabolice implicate în energie şi neurodezvoltare fiind aparent perturbate la copiii autişti.

„În timp ce factorii genetici joacă un rol substanţial în autism, microbiomul ar putea acţiona ca un factor contributiv prin modularea răspunsurilor imune, a producţiei de neurotransmiţători şi a căilor metabolice”, a declarat Su. „Acest lucru nu implică neapărat o cauzalitate, dar sugerează că microbiomul ar putea influenţa severitatea sau expresia simptomelor din spectrul autismului”.

În cazul în care gândirea cercetătorilor este corectă, iar perturbarea microbiomului afectează într-adevăr severitatea autismului, aceasta ridică perspectiva unor intervenţii personalizate care utilizează dieta sau bacteriile vii cunoscute sub denumirea de probiotice pentru a stabili un microbiom mai divers la persoanele diagnosticate cu această afecţiune.